Untitled - upload.wikimedia....

BUCUREgi 730 BUCUREM
gelic pi altul al Izraelitilor spaniolT
pe dealul FilaretuluI.
Pentru inmormIntarea Mahomedanilor
s'a destinat un loc
anume din cimitirul comunal Sf.
VinerT-NouA, de oare-ce vechiul
cimitir otoman din str. Mecetul,
(suburbia Agiù) nu se aflA in
conditiunile leger sanitare.
Cimitirile monitor de rit neortodox
sunt infiintate de comunitAtile
respective.
MaT e un cimitir militar, aldturT
de cimitirul erban-VocIA.
Un cimitir pentru cer decedati
In penitenciarul VOcIre$ti, intre
cimitirul militar li cel catolic.
Cimitirul Eforier Spitalelor Civile
se gAse$te afará din raza
ora$uluT, aproape de MArcuta.
Cimitirul SpitaluluI Brincovenesc
se aflá lingl bariera Filaret.
La fie-care cimitir sunt infiintate
osuare $i camere mortuare
sistematice.
Un numOr oare-care de cadavre
ale Cre$tinilor evlavio$I se
inmorminteazA $i la mdnAstirile
din jurul Bucure$tilor : Pasärea,
Cernica, Tigdne§ti, CiorogIrla si
CIldáru$ani.
Instructiunea. Istoricul.
erban-V ocid-Cantacuzino (1679-
1688) a fAcut pentru india oarái
o $coald greceascl in Bucure$ti la
mAnIstirea Sf. Saya (pe bulevardul
de azI al Academier). Sub
Const. Mavrocordat, egumenul
manAstird li oamenir sE, din
porunca acestur Domn, ati fost
silitr sa se mute la mAnAstirea
Vdcdre$ti. O altA scoall de pe
vremurT era $coala sloveneasa
la biserica cea vechie de la SE
Gheorghe. Se preda filosofia $i
literile.
In secolul al XVIII-lea $colile
se mg inmultirl in Bucure$ti
cu dona: una la UdricanT $i alta
la Colea, unde se invAta slovene$te
$i romine$te.
La inceputul sec. al XIX-lea,
gdsim la $coala greceascá ca
dascET pe vestitir : Lambru, Comita,
Vardalah $i Neofit. El predar'
intre altele elevilor lor Phedon
de Socrate $i Metafisica lur
Aristotele.
Chiosea, barin cu anteritl
lung, cu cauc de $al vArgat pe
cap, era dascalul copiilor de la
scoala din UdricanT; el ir in-
Irga sl citeascd $i sO. scrie. De
la Chiosea e$eall diecT de visterie
$1 calemgiT ; de la al de el ají invAtat
sA scrie romlne$te: Logoatul
Greceanu, VAcdre$til, ..Anton
Pan, Petrache Ndnescu, N.
Alexandrescu, Paris Momuleanu,
Efrosin Poteca, Eliade, Marin
Serghiescu $i altiT.
coala de la UdricanT era sub
albastrul cerulur, pe prispa bisericer,
unde, cind ploua, copal
se ghemuiail in odaia tircovniculur,
jos pe cArAmizr sa,ti in
clopotnitd; citeall $i scriail pe
genunchr $i pe brilla
Plata acestor dascAlT era neinsemnatO
de tot; cel mar bine
pldtit dintre totT avea cite 20
de parale de copil pe lunA $i
mal avea $i de la bisericd tain
de mAlaiti, de fasole $i de lemne.
Din aceste $colr i$I recrutati
bisericile preotir .$i cintaretiT.
La anul 1817, se incepe la
Sf. Saya cea d'intiiii $coala romineascl
sub directiunea luI
Ghecrrghe Lazär. Mare parte din
copiir de la UdricanT, Sf. Gheorghe,
Coltea $i de la toate bisericile
unde invdtai1, ati alergat
la Sf. Saya, cu Petrache
Poenaru, Efrosin Poteca, Simion
MarcovicT, $i altr mult1 tinerT
din $coala greceascA.
La 1823, Eliade ROdulescu
succede, la directia $coaler de
la Sf. Saya, luT Gheorghe LazAr.
La 1828, $coalele se inchid $i
SE Saya este transformat in cazarml
$i spital pentru armata
de ocupatiune (ruseascA).
La 1830 $coalele se redeschid
in hanul erban-VociA (zidit
de erban-Vod5.-Cantacuzino)
pe locul unde azI e cldditA Banca
Nationald.
Tot in acela$T an, Vaillant
deschise $coall HITA Stavropoleos,
unde fecioriT de boerr invdtati
frantuze$te. Tranzitiunea
de la $coala greceascA la cea
frantuzeascA incepuse incO de
mult, din timpul revolutid franceze
cu Ricordon, Colçon, Mondoville,
etc., tot nobilI emigrar.
La 1831, dupa incetarea holereT,
$coala se muta lar de la
erban-Vodd in casele Sf. Saya,
reparate de Eforia $coalelor, compusl
din : Al. Filipescu (Vulpe),
BAlaceanu $i Barbu tirbeiti.
La 1832, $coalele din Muntenia
se reorganizará pentru prima
oard, creindu-se pe lingO Sf.
Saya $i un internat. In acest
an aO frecuentat $coalele din Bucure$ti
1300 bletr, din cae 800
urmaa $coala centrala $1 clasele
umanitare din Sf. Saya.
In anul 1847, Voc1A-Bibescu
reorganizd $coalele din tara $1
atuncT infiintA in Bucure$ti un
pensionat de fete. Acest pensionat
se intretinea din prisosul
venitulur mAnAstirel Sf. Spiridon-Noii.
Fundatorul acestei
mAnAstirT a lásat pi-in testament,
ca din prisosul venituluT acester
mAnAstirT sd se inzestreze
un numAr de fete pe tot anul,
«o huna cre$tere fiind o zestre
morald cu mult mar folositoare
de cit putina dare in banr»,
Domnitorul hotdre$te ca din fondul
venituluT sA se intocmeascA
un pensionat de fete pe locul acester
mOnAstirT sati in alta parte,
$i din venitul Sf. Spiridon sA
se dea pe tot anul pentru trebuinta
acestur pensionat cite ler
vechr 40000 (15000 ler nor).
In acest institut, Domnitorul
hotOri a tinea $i 12 fete de