Untitled - upload.wikimedia....

BUCURETI
megia. De atund peripetiile acesteT
colonif furd diferite ; protegiata
de Constantin Racovita
(1753), Constantin Mavrocordat
(1756) se opune la terminarea
bisericei ce ea incepuse cladi
cu fondurl adunate maT mult
din Suedia, Prusia si Danemarca;
Scarlat Ghica tí ia i privilegiile
acordate de predecesoriT
luT ; dar prin staruinta ambasadorulul
suedez din Constantinopole,
Alexandru Ipsilante (1774)
inapoiazd privilegiile si biserica
se termina. Mavrogheni (r787)
persecuta pe totl supusii germanT
; NemtiT din tara suferird
robia si incarcerarea i ciad principele
de Coburg infra. in Bucuresti
(1779) biserica protestantà
servea de grajd turcesc.
pe ad i inainte, cultul protestant
fu mal bine tratat. Alexandru
Moruzzi si apoi Caragea preinoira
i intarirá privilegiile acordate
de predecesorif lor ; dar,
sub acesta din urma, comunitatatea
se desbiná in luterani-evangelisti
sub protectiunea SuedieT
i apoi a PrusieT, si in calvinistl
ungurl carl, protegiatT
de Austria, cladirl, alturi de
biserica luterana o capeld in care
se slujea in bimba ungureasca.
Biserica protestantá a fost
multa vreme ara. altar. Cladirea
actual, nu e de cit din anul
1821, din vremea lui Sutzu-Voevod.
Oficiul parohial al comunitater
protestante-evangelice din
Bucuresti se administreazà de
ca.trq doT parohi coordinatl alesl
pastorl din par tea comunitäteT
Bucurestilor. In Bucuresti sunt
trel comunitatI protestante : una
Germano-Evangelica, una Ungaro-Calvina
si una Anglicana,
carl nu ati n'id o legaturä intre
dinsele,
Cele 2 biserld ale lor, simple,
lucrate in stil gotic, sunt In str.
55620. l'arda I lt Noma 01 V, ir.
729 BUCUREVTI
Luterana, unde ati si o scoall
primara de ambele-sexe. Cultul
evangelico-protestant se oficiaza
de 5 pastori.
Alte secte protestante, ca anabaptistiT,
ait oratorie private.
Ungurii si Germanii frecuenteaza
biserica Baratid. FranceziT
preferä Capela de la Santa-Maria,
ItalieniT, Catedrala Episcopal'.
Grecif, pana acum citf-va ani,
aveati biserica lor, Hanul ColteT,
azi Kalinderu, unde se si oficia
in greceste. AzT biserica Kalinderu
e romineasca i oficiul divin
se face tot in romineste.
Comunitateaizraelitit.Izraelitir
sunt de douà felurT : asa
zisiT lesestf (Sefardi) carT vorbesc
jargonul german stricat i ceT
spanioli (Askenazi) cari vorbesc
un jargon stricat spaniol. Cultul
lor se face deosebit, fiind si
comunità.lile deosebite.
Comunitatea izraelitilor de rit
spaniol din Bucuresti are dota
sinagoge : una, Sinagoga cea
mare, situata in strada Negru-
Voda ; a doua sinagoga, alom,
situad in strada Spaniola.
Aceste sinagoge se administreaza
separat, prin anume statute
pastrindu-si autonomia.
Izraelitif Sefardi at1 2 templurr,
2 sinagoge mari si 31 case de
rugdeiuni mal miel. Cel mar frumos
templu izraelit este acela
situat pe str. Sf. Vinerf. El a
fost clàdit dupd modelurile sinagogelor
mar! din Pesta si
Viena.
Secte. Exista i in Buenresti
o secta de lipovenl (scopiti)
din care es ceT maT buni
vizitiT (birjarl) i mil isT serbeaza
cultul lor in zilele de sarbatorT
mal marT, la cite unul
din eT, unde se aduna cite 10-15
la-o-l-alta.
Cimitirile. Pana la anul 1867
erad in Bucuresti 109 cimitire,
toate in nauntrul barierelor, adi-
camal la fie-care biserica cite un
cimitir, cum era uzul pe acele
vremuri. In 1876, autoritatea comunal,
din diferite motive igienice,
de alt-fel intemeiate, a dispus
ca sà nu se mal permita
nici o inmormintare in raionul
orasultn. TotusI, deosebit de cimitirele
din afara orasuld, infiintate
atuncr, autoritatea mal
permise a se inmorminta si in
curtile a patru biserici particulare,
situate in stradele din apropierea
periferieT orasulin, si
anume : Izvorul-dintre-ViT, pe soseaua
Dudesti, linga Cioplea ;
Tima, pe Catea Vitanului ; Sf.
Nicolae, ciarà de bariera Ianculta
si Sf. Dumitru-Noti, de pe
soseaua Colentinet
De la 188o, se retrase si aceasta
perinisiune toleranta, asa
cä azI capitala dispune numal
de 17 cimitire i anume :
6 de rit ortodox : erban-
Vocla. (Belu), Sf. Vineri - Noul,
Sf. Gheorghe-Capra, Reinvierea-
Colentina, Pomenirea - Ghencea
de pe Calea ¡3 Septembrie si
Izvorul - din tre -Vil, pe soseaua
Dudesti, linga Cioplea.
De la i armarle 1897la 31
Decembrie acelasT an, s'a inmormintat
in cele 6 cimitire ortodoxe
4629 de cadavre si anume,
in :
Cimitirul erban-Voda. . 530
Pomenirea . . 1560
Sf. VinerI . . 613
Reinvierea . . 1090
7> Izvorul-dintre-Vir 75
SE Gheorghe Capra 85
catolic lingl erban-VodA.
2 protestante : unul al comunitatei
Evangelice pe soseaua
' Filantropid i altul al comunitäteT
Calvine, aproape_ de cimitirul
comunal SE Vineri.
armenesc pe soseaua MArcuter.
2 izraelite : unul al Izraelitilor
les' aproape de cimitirul evan-
92