Untitled - upload.wikimedia....

BUCUREM 728 BUCUREM
La anul 1850, fiind ruinatA, s'a
restaurat din noti in zilele luT
Barbu Dim. tirbeiti, de Arhiereul
Calistrat Livis, egumenul
de atuncT al acesteT sfinte
bisericr.
Biserica e spatioasä i frumoasd,
lucratà in stil bizantin.
E una din bisericile cele mal
bogate din Bucuresti. Intre altele
sunt doul policandre de
aramä turceasca argintuite, precum
si o colivitrd. Din biserica
porneste in totT anii in
ziva BobotezeT procesiunea pentru
serbarea Botezulur.
Pentru intretinerea eT statul
inscrie anual in budgetul säu
12928 leT.
E bisericä parohiall si are ca
filiale alte trer bisericT i anume
: Sf. Ion-Mare, Sf. Dumitru
(str. Carol) si Stavropoleos.
Biserica Ztaari e deservitä
de 4 preotT, 2 cintäretT i I paraclis
er.
b) Cele-l-alte culte.Biserica
.Armeneascii are un venit de
27000 leT anual, deservità de 2
preotl, 2 cintaretf si t paracliser.
E biserica enorieT armenestT.
Epitropia acestui asezdmint' intretine
o scoalä primarl si administreaz1
i cimitirul comunitäteT.
Capela bulgard, cu hramul
Sf. Chiril i Metodili, infiintatä.
In 1869 de S. S. Panait Pogodini.
E intretinutá de colonia
bulgarà din capitalä.
.Arhidiocesa Romano-Catolicd
din Bucuresti 41 are limitele restrinse
in Regatul Rominiel,
se intinde dincoace de Dundre,
de la pártile occidentale ale regatuluT
pana la Milcov i BrAila,
adica peste intreaga Muntenia
san Valahie, iar dincolo de Du-
¡Are peste intreaga Dobrogie.
Biserica catolicá romand, a
clreia obste s'a infiintat la anul
i666; s'a fácut prada fo-
culuT la 1798 si s'a zidit iardsT
din noli la 1812. Atlt biserica
cit i enoria el se bucurä de
mal multe privilegit, häräzite
prin mal multe hrisoave ale celor
dupà vremuri DomnI aT tara
Nu asa lusa a fost in totd'auna.
Pe vremea luT erban Cantacuzino
soseste in Bucuresti un
misionar italian pentru a face
proselitT printre boieriT tara
Sta. rea catolicilor pe acea vreme
nu era tocmar infloritoare. Tata
ce serie misionarul in chestiune :
«In Bucuresti unde e scaunul
PrincipeluT, sunt soldatl
catolicr, dar saracT ; sunt ter
negutitorT Chiprovaia.nT si un
scriitor Polac. A fost o bisericutd,
dar a clzut ; eli eram atuncT
acolo si am adunat de la
säraciT ChiprovaianT, mar mult
de 3Q0 leT, dintre care a dat
banul Nästurel Romin 20, Principele
Grigore Ghica 40. Am
inceput a zidi, am dat banI pe
cArAmiii; §i am adus cArAmizI;
acest principe era SpAtar ; a aruncat
banii i le-a luat pentru
sine. Am dat din noti batir,
dar era alte zidirI, n'am putut
sA cer toate cArAmizile; am pus
fundamentele i am inaintat zidul
pAnA la briti ; nu dat
cArAmizT, ba ati venit de la Curte
luat i varul i nisipul
si asa cu toate c5. am plait baniT
pentru materye si am platit
zidarilor, biserica a rAmas nezidità».
Arhidiocesa Romano-Catolicä
din Bucuresti nutnärä 2 comunitItT,
cunoscute sub numele de
Institutul-Santa-Maria, i stabilite
in strada Pitar-Mosu si FintineT.
Arhidiocesa Catolica din
Bucuresti, se administreaz1 de
care un Episcop titular de Antipatri§
si administrator.
Bisericile catolice din Bucuresti
sunt :
Catedrala Sf. losif, situatä
pe strada FintIneT, biserica de
rangul india, una din monumentele
de podoabä ale capitaleT.
Éste fa'cutä. in 1883, prin ingrijirea
MonsenioruluT Paoli, de cunoscutul
arhitect vienez Schmidt.
E executatä in stilul doric cel
mal pur. E o zidire spatioasà,
de o corectitudine arhitectonicä
faä. repros. Aci se aflä si seminarul
Arhiepiscopal.
Biserica parohiald Biirdfia,
bisericl mal vechie rä'masä de la
FranciscanT, reedificata sub Stefan
Vo - Cantacuzino, (1700).
Del Chiaro ne spune cA acest
Domnitor iT däduse voe de a aduna
materiale pentru reedificarea
bisericeY Franciscanilor cu
conditiunea numal sl nu inalte
prea mult turnul ca sä nu dea
In ochl Turcilors., zice Engel.
Situatä. In strada cu acelasT nume
In apropiel'e de strada Lipscanr.
In str. Pitar-Mosu, pe lingd capeta
domnisoarelor engleze e si
un pensionat de fete. Cultul catole
din Bucuresti e deservit
atad. de Episcopul titular si de
15 preotT. Asemenea mal sunt
In BucurWi i ctte-va capele :
Capela ArhiepiscopalA, Capela
institutulul Santa-Maria, Capela
SeminaruluI Arhiepiscopal, etc.
Bisericaprotestantd. Sultzer
crede d. a existat o biserica
de acest rit incä din timpul luT
Constantin - Vodä - BrIncoveanul;
dar inscriptiunile de pe mormintele
nobililor protestantI aflate
la fintinA BouluI pe care
se bazeazA, puteati fi posterioare,
adicA ale nobililor refugiatT
in Turcia cu Iosif Racotzi
care muri la 1738. Abia pe la
1726 gAsim o colonie de protestantl
tal biserica, pänä la
1741, cind George Ghica iT acordd
voia de a zidi o capelä
pe locul cumpärat de &lisa In
Mahalaua Stejarulur, lingd Cis-