Untitled - upload.wikimedia....

BUCURETI 727 BUCURE
rea Vacaresti este transformatä
inteun penitenciar central, iar
pentru Intretinerea bisericeT
a serviciulur divin se inscrie anual
in budgetul MinisteruluI
Cultelor o suma de l0000 ler.
Penitenciarul de ad e un penitenciar
central de clasa I, infiintat
in incaperile manastirir,
In anul 1864 de Mirristru Cogalniceanu;
in anir urmatorII868,
1869, 1870 si 1871, s'ají reparat
i s'aa marit incaperile manastiriI,
ast-fel ca se poata corAspunde
la noua lor destinatie.
La 1872 s'a instalat in acest
penitenciar un atelier de cartonaj
i legatorie de cartr si in
anir din urma un atelier de croitorie,
in care, ca abaoa fabrican
in penitenciarul de la Cozia
(Vilcea) sä confectioneazI imbrAcamintea
de lamá a arestatilor.
Pentru administratia penitenciarulur
Vacaresti, compusa
din un director, un grefier comptabil,
un registrator-arhivar, un
copist, medie, sub-chirurg, telegrafist
i preot, se inscrie anual
in budgetul Ministerulur
de Interne o suma de 15000
leI; iar pentru personalul atelierelor,
maestru, ajutor i comptabil
o suma de 6000 leI.
Miscarea populatiuner penitenciaruld
Vdcaresti, pe anul
1897 a fost de 3263 detinutr si
anume: Pentru crime 62; pentru
delicte 2507; pentru accidente
163; pentru vagabondagia 531.
Din acestia 1271 detinutI aa
fost locuitorr al capitaler (776
RominI si 495 strainI).
Crimele ati fost indoite in ace1a4T
an ca in anul precedent
(33).
Din numärul total ati fost:
1277 barbar! si 94 femeI ; recidivistr
4; RominT 776; GrecI
65; BulgarT 50; Sirbi 64; UngurI
81 ; Italienr 3o ; EvreI 129;
Diferitr 76.
Dupd profesiune : 128 prod.
de industrir alimentare ; II0 zidad
; 569 agricultor!: 63 tabacr
; 103 servitorr ; 24 profesiunI
intelectuale ; 52 funcionan
l publicI ; 30 impiegatI particular!;
32 proprietad i rentierl
; 71 comerciantI si bancherl
; i militar!.
Penitenciarul Vacaresti. este
maI ales prin aceasta celebru,
el el senrind pentru internarea
condamnatilor politicr si ceI in
materie de presa, a detinut astfel
multr barbatr onorabili
fruntasI din ceI ce ati jucat si
joaca un rol politic in tara noastra.
Biserica Sf. Vasile, cu hramul
Sf. Vasile, are de ctitor pe
caminarul Toma (1845).
Dispune de un capital de 9500
leI si are venit propria anual
1176 le!; comuna ir da o subventie
de 2195 ler.
E deservita de I preot, 2 cintare1:1
si I paracliser.
Formeazd singura o parohie.
Biserica Vergu, Cu hramul
Sf. Dimitrie, numin in vechime
ea Doamner Ancutir», s'a zidit
la anul 1725 de Vergu Vartolomeiu
i Ancuta Doamna. Unir
sustin ea s'ar fi zidit la anul
1725 de Mitropolitul Daniil.
Are 40 enoriasr. Venitul el'
se ridica la 4600 ler anual si
cheltuelile la 4063 leI.
Depinde de parohia bisericeI
Lucacr si e deservin de
preot, 2 cintaretT si- i paracliser.
Biserica Sf.Vinert-Mare (Herasca),
cu hramul Cuvioasa-Paraschiva,
s'a zidit la anul 1645
de jupin Nicolae Aga si sotia
sa Ioana. La 1839 s'a reparat
de Arhiereul Ioanichie Stratoni.
E una din bisericile din Bucuresti
care are venit mare, peste
141000 ler anual.
Dispune d'un capital de 65000
le!. E deservitä de 4 preotr,
diacon, 2 cintaretI i r paracliser.
In curtea acestei bisericr se
afla azilul Turnescu i Protopopul
Tudor. Tot aci pe timpul
lui Alexandru Ipsilante (1775)
exista un spital.
Biserica Sf. Vinert-Noud, cu
hramul Cuvioasa-Paraschiva, zidita
in anul 1854 de Nec. Eftimia.
Are venitul el' propria de
5335 ler pe an. Formeaza singura
o parohie si e deservita
de 3 preotI, 2 cintAretr §i I paracliser.
Biserica Visarion, Cu hramul
Sf. Visarion, are de ctitor pe
Protopopul Petre si A nton Bechianul
(1797). Ad se afla la inceputul
secolulul un spital de
ciumatr.
Venitul el e de 1536 leI si
cheltuelile de 1445 leT. Are subventie
de la comuna 2190 le!.
E deservitä de 2 preoll, 2
cintAretT i i paracliser.
Formeaza singura o parohie.
Biserica Vlddica, Cu hramul
Sf. Nicolae, s'a zidit la anul
1848 de Velcia i Marghioala
Arim. Are 400 enoriasr.
Venitul er se ridica la 5816
ler anual si cheltuelile la 5062
ler. Statul ir da o subventie de
6000 leI.
Disimile d'un capital de 3658
ler. Formeaza singura o parohie
si e deservita de 2 preotr,
2 cintaretT si i paracliser.
Biserica Sf. Voevozt, cu
mul Sf. Voevozr, are de ctitor
pe Stoianu Petre Bacanul i Dumitru
Blanaral (1817). Are subventie
de la stat 2500 ler. Venit
propria 985 ler. Formeaza singura
o parohie si e deservita
de 2 preotr, 2 cintaretr
paracliser.
Biserica Zldtari, cu hramul
Nasterea-Maicd- Domnulur. S'a
rezidit din temelie, de familia
Cantacuzino, la anul 1637.