Untitled - upload.wikimedia....

BUCUREM 726 BUCUREM
dit de Maxim Arhiereul (a se
vedea crucea cea mica poleitá
din altar) bite() padure linga
un foarte vechiti stejar. lar la
1764 s'a zidit din temelie de
niste brutarl in zilele luI Const.
Mihail Racovita Voevod. La
usa are ascunzatorr in zid. Are
o icoana a hramuluI, imbracatä
In argint poleit de catre raposatul
Ban Grigore sin Con.
stantin Filipescu. In 1894 a fost
restaurata de arhitectul Gottereau
cu spesele M. S. RegeluI.
Biserica Stejarul e intretinuta
de Administratia Domeniilor Coroaner.
Micir PrincipI Carol si
Efisabeta sunt condusI adesea
sa asiste la serviciul divin ce se
celebreazd aci.
Biserica Stelea, fosta manastire,
zidita de Stelea Spatarul,
arsa de Sinan-Pasa, fdcuta scaun
de Mitropolie cu hramul Adormirea-MaiceI-DomnuluI,
de catre
Alexandru - Voda-Ilias; era situata
lingl biserica Sf. VinerI
depindea de manastirea Radu-Voda.
La 1847 a ars, lar
azI s'a desfiintat pana in temelie.
Biserica de la Teja. Prin
tinderea data razeI ora.suluI, de
legea pentru marginirea capitaleI,
incorporindu-se BucurestiuluI
terenurr carI mai inainte
apartineati altor comune vecine,
s'a simtit necesitatea de a se Infinta
o biserica in partea dintre
oras si catunul
Mar multI locuitorr din acea
parte ari luat initiativa pentru
infiintarea bisericeT stringind in
acest scop ajutoare in banT
materiale de la persoane pioase,
dobindind autorizarea MitropolieI
si a MinisteruluI Cultelor,
ati inceput constructiunea chiar
In vara anuluI 1888.
Cladirea s'a terminat aproape
de rosu i lucrdrile s'ad oprit
aci, ispravindu-se materialele
baniI adunatt
Biserica Tirchilefti (Dichiti),
cu hramul Adormirea -MaiceI-
Domnultif, zidita in anul 1773
de Cdluglrul Dichiu i Mos Tirchilà.
Are ca venit propriti leT 4678.
E deservità de 2 preotT, 2 dintAretT
si i paracliser. Formeaza
parohie cu filialele Popa-Chitu
Popa-Rusu.
Biserica Tircei (Vitanu), cu
hramul InAltarea-DomnuluT, s'a
zidit la anul 1820 de Tira. R1ducanu-Poenaru,
sotia sa Natalia
si familia EfrosineT PAucescu.
Are 6o enoriasT.
Biserica Sf. Treitne(Cruceade-PiatrI),
cu hramul Sf. Treime,
s'a zidit de juptn Panu Bivolarul,
Christ. Marcu i Petcu, la
anul 1804. Are venit propria
815 leI, iar statul ii da o subvenle
de 2350 leI.
Este o biserica frumoasa. Are
300 enoriasI. Formeaza singura
parohie si e deservita de 2
preotl, 2 cintaret1 si I paracliser.
Biserica Udricani, cu hramul
Sf. Nicolae, s'a zidit la anul
1734 de Clucerul Udricanu. Are
25 enoriasT.
Statul cheltueste cu intretinerea
eT 3230 leT anual.
Face parte din parohia biserice
Lucacr.
Biserica Viicdrefti, in trecut
manastirea Vacaresti. La S.-E.
de Bucuresti, situata pe o tnà."1time
care domina mar toata Capitala,
a fost intemeiata in aniI
1722-1724 de Nicolae-Vod5.-
Mavrocordat ; lar in ziva Sf.
Treime 1724, s'a sfintit cu mare
pompa, «ata fiind Voda cu totr
Arhiereff i Egumenil, cu totl
boerir i negustoriI l cu altI
oamenI din toatd cetatea». Nicolae
Mavrocordat a si inzestrat
manastirea ecu foarte multe
veniturl i i-a ddruit si biblioteca
sa cea frumoasa i cu afurisenie
a lasat ca din veniturile
manastiriX in top' aniT sa se dea
banT saracilor, robilor, bolnavilor
i fetelor de boerI scapatatr,
ca sä se poata manta», si a mar
daruit i dota manastirI pamintene,
Tinganul din Ilfov i Draganesti-de-Rus/
din Teleorman
cu toate moiile i avuturile lor
si a inchinat toate aceste treI
manastirI la patriarhia din Ierusalim.
MaI tirziti, Alexandru Ipsilante
la anul 1775 si loan Caragea
la anul 1813 ati reinoit
prin hrisoave domnestI aceasta
inchinare. La 1731 murind Nicolae
Mavrocordat dupa 12 anI
de domnie a fost ingropat in
interiorul bisericel ce fundase.
Manastirea Vacaresti sub do mniI
fanariotT si sub ce!
DomnI pamintenI, le servea ca
prima resedinta, inainte de a
intra in Bucuresti, cind se intorceati
de la Tarigrad, unde
luati investitura. «De acolo (de
la Oltenita) vine Domnul cu
toata suita sa la manastirea VAcaresti,
in marginea Bucurestilor,
unde sta cite-va zile pana
sa se pregateasca alaiul tara
in ziva insemnata, incepe parada
de la mandstirea Vacaresti. In
anul 1848, dupa intrarea trupelor
turcestI in Bucuresti, Fuad-
Pasa strinse la cuartierul sati
general pe top' boeriI si cetateniI
cal-1 luasera parte la revolutie
si-I interna in manastirea
Vacaresti. Dupa putine zile, ceI
maT multI fura pus! in libertate,
iar cer-l-altl, care eral mal compromisI,
furä trimis/ in Turcia,
de unde trecura in Franta.
La epoca secularizárif averilor
manastirestI, manastirea VAcaresti,
impreund cu metoacele
sale poseda doul-zecI de mosi/
cu venit anual de aproape 800000
le! vechl. Actualmente manase-