Untitled - upload.wikimedia....

BUCURETI
tuelile de 1768. Comuna li dà o
subventie de 168o leT. Nu dispune
de nicT un capital.
E deservia de i preot, 2 din-
.taretT si i paracliser.
Formeaza parohie cu filiala
Bradu-Boteanul.
Biserica Popa-Chip, cu hramul
Ad ormirea-Maic eT-D °inri uluT,
are de ctitorr pe preotiT S. Musat,
Stoica si D. Dobre (1813).
Venitul er e de 2790 leT. Dispune
d'un capital de 1500 leT.
Comuna ir acorda o subventie
de 2200 leT anual.
E deservia de 2 preotT, 2 cinaretT
si I paracliser.
Biserica Precupefir-Vechi, cu
hramul Duminica-Tuturor- Sfintilor,
are de ctitor pe Ieromonahul
Gheorghe (1783).
Venitul el e de I 161 leT. Comuna,
?I vine in ajutor cu 2500
ler anual.
E deservita de 2 preotI, 2
cinaretT si I paracliser.
Formeaza singurd o parohie.
Biserica Prunclul, Cu hramul
SE Nicolae, s'a zidit la anul
1724 de Erarh Teofan Ieromonahul.
Are 30 enoriasl. Venitul
eT se ridica la 12720 le i cheltuelile
la 7310 leT.
Dispune d'un capital de 32000
leT. E pendinte de biserica parohial5.
SE Ilie (Rahova) si e
deservia de preotiT de la aceasa
biserica.
BisericaRaa'u-Vodd, fosa manastire,
intemeiaa de Alexandru-Voda,
fiul luT Mircea Ciobanul,
la 1568; cu hramul SE Trola.
In 1595, Sinan Pasa intrind
in Bucuresti, dupa infringerea
ce a suferit la CAlugareni, o inconjua
cu bastioane i fortificatir,
aseza inteinsa iarba de plisa.,
areia ii dete apoT foc la apropierea
luT Mihaiti-Vod5. Viteazul.
Este in forma uneT boltI care
se reazama pe patru stilpT.
Radu-Mihnea, In 1614, recia.-
723 BUCURETI
deste mAnastirea din temeliT ;
este inmormintat inteinsa. Mormintul
luT se vede acolo Orla
asad. In 1625 o zugraveste fiul
s511 Alexandru.
Relativ la aceasa bisericA,
Diaconul Paul d'Aleppo ne da
urnadtoarele notite:
NoT vizitaram m'a:a astirea purtind
numele Treimef, una din
cládirile celuT din urma Radzivil
Voivoda (Radu-Voda) care
domni in timpul 031 peste Moldova
i Valachia. Aceasa m5.nastire
e si &risa la o lature a
orasuluT, pe un aran' inalt, inconjurat
de riti si de apa saatoare
si in timpul cresterd apelor
nu se poate ajunge la
dinsa de cit pe un pod de lemn.
E o frumoas1 zidire, de un aspect
prea placut ; biserica if
e mare si spatioas5., foarte upara,
mult ornamentatä si acoperia
peste tot cu picturT.
La partea'T despre miaza-zi e
local mormintelor Printilor,
b-oltile lor de marmurd alba
sunt impodobite cu valurT de
stofe tesute cu fir ; sunt Acate
in forma uncí cule, (cupoll) care
se reazamà pe patru stilpT de
bronz ; portretele aposatilor
sunt zugavite pe peretl. Aci
noT servirdm liturgia si orinduiram
preotT i diaconT. Aceasa
manastire e supusa la mandstirea
Iberisko (IviruluT) adic5.
nastirea Giorgienilor de la sfintul
Munte si e 'oculta de un
Egumen grec si de calugarr
gred, carT se schimba la fiecare
treT anr».
De mal multe orf restauraa,
ea si-a pIerdut stilul primitiv.
E filiala bisericeT SE Nicolae
(Brosteni) si e deservia de 2
preotT, I cintaret si I paracliser.
Statul cheltueste cu intretinerea
eT 3200 leí anual. In jurul el se
construeste acum edificiul Seminarului
Central.
Biserica Rdsvan, situaa pe
calea Mosilor, cu hramul Adormirea-MaiceT-DomnuluT;
s'a zidit
la 1706 de Constantin-Voda
Maria Doamna.
Mai tirzia s'a reparat de Enache
Vacarescu, vel Ag5.. In
urma arderd bisericiT la 1847,
In ziva de Pasa*, a disparut
orT-ce inscriptie csi data fondard
bisericir si pe fondatorT, zice
Preotul Musceleanul, am luat
dupa pomelnicul cel vechiil».
Biserica se intretine de stat,
care cheltueste pentru Intretinerea
eT 4738 leT anual.
Depinde de biserica parohiall
Gheorghe-Noti.
E deservia de 2 preotT,
cinaret si I paracliser.
Biserica Sdrina'arul, acum daamaa.
Unir istoricT sustin ca
aceastá bisericà s'a zidit la anul'
1362 de Vladislav Basarab,
Ban al SeverinuluT, duce
de Fägära i se numea biserica
Coconilor ; altir sustin ca s'a zidit
la 1354 de doT fratT maT
mati aT luT Mircea Basarab, epentru
ca sa alba casa de rugaciune
i acapost cind veneati la
vtnatoare prin aceste locurl acoperite
cu padurl mlrete». Cecace
este sigur i rezula din mar_
turiT documentale, este ca deja
inainte de Mateiu-Basarab exista
biserica Sarindarul, asa cá trebue
sá considerara ca poveste
cele ce se spun a:
La anul 1654, Mateid-Basarab
mergind la Constantinopole,
spre a fi uns ca Domn ar fi narturisit
PatriarhuluT cA, a ucis pe
Papa Vornicul Greceanu, cumnatul
sati, pentru-ca 'I era potrivnic
la Domnie i Patriarhul 'I dadu
ertare cu conditia d'a zidi 40
bisericT. Matein intorcindu-se in
taa, in cursul maT multor anT,
zidi 39 biserid si a 40-a fu biserica
Sarindarul. Cu aceasta Mateiti
ar fi lmplinit canonul i 'T