Untitled - upload.wikimedia....

BUCURETI
zut el acest turn sa fi fost zidit
de soldatir Suedezr, refugia tT in
urma infringerei de la Pultava
In Bucuresti, cad, silitT de necesitate,
sa fi fost intrebuintatr
ca mesterl si lucratorl la edificarea
acestur turn».
Statua spatarulur se afla in
fata bisericer care e in aceiasr
curte cu marele spital Coltea.
E intretinuta de Eforia Spitalelor
Civile.
Biserica Sf. Constantin, cu
hramul Sfintir-Imparatr, infiintata
in anul 1785 de Const.
.Bilcescu si C. Besleaga. Are o
subventie de la stat de 1500
ler, Depinde de biserica parohia15.
SE Ilie (Gorgani) si e deservita
de 1 preot, 1 cintaret
si 1 paracliser.
Biserica Cotroceni, fostä manastire,
cu hramul Adormirea,
s'a zidit, de S erban-Voda-Cantacuzino
si Maria Doamna, la
1675, impreund cu palatul sari,
care servi in atitea rindurr de
resedintä de vara Domnitorilor
Ord, lar asta-zr, minunat restaurat,
serva de resedinta pea,
tru AA. LL. RR. principele Ferdinand
si principesa Maria. (V.
§ Rezidente Regale).
Un alator italian, Domenico
Sestini, -petrecind in tara mar
multa vreme, inainte de anul
1781, ne spune, in cartea sa:
eViaggio di Constantinopoli a
B ikaresti, Roma, 1794» ca.
«Serban Cantacuzino, fijad urmark
de vrajmasir 14 se ascunse
(se cotroci, cum se zicea
pe atuncr) in padurea care se
afla pe acea vreme pe malurile
Dimboviter, flgaduind lur Dumnezeti
sA zideasca in acd loc o
manastire, daca va sapa cu
vieata de vrAjmasr, ceia ce si
facu cind se alese domn.»
Ea incerca mar multe prefacerr,
pana O. ajunga in starea actuall
In lama anuluT 1719, manäs-
715 BUCURETI
tirea Cotroceni se aprinse, arzind
tot invelisul si al caselor
si al chiliilor.
La 1821, tabara lur Tudor
stabilita la Cotroceni a sApat
santurr si meterezurr in jurul
manastirer, ale cdror urme se
vad si azT, spre partea unde
este Azilul Elena Doamna.
In 1863, Alexandru Cuza a
asezat aci marele lagar, in vederea
caruia s'a construit mar
multe cazarme.
In 1896, Septembrie, Regele
Carol a trecut, pe platoul de la
Cotroceni, in revista armata, in
onoarea imparatuluT Francisc
Iosef I al Austrier.
0 timpla de lemn, minunat
lucrata, cum si alte pretioase
odoare ale acester manastirl se
aflä depuse la Muzeul National
din Bucuresti.
Cu intretinerea acester biserid
statul cheltueste anual 7928
ler. Formeaza parohie Cu filiala
el din Caramidari. E deservita
de 3 preotr, I diacon, 2 entaretT
si I paracliser.
In jurul palatulur Princiar se
aft.: Azilul Elena - Doamna ;
Institutul de Botanica; Gradina
Botanica ; Cazarma de geniti,
situatl linga poligonul de la
Cotroceni, alaturea Cu linia ferata
Gara-de-NordFilaret. Aceasta
cazarmä e ocupatá de
regimentul 1 de geniu ; ea se
compune din trer cladirr principale,
carT aii costat peste
400000 ler.
Biserica Crelulescu, Cu hramul
Adormirea-Maicer-Domnulur, a
fost zidita la anul 7231 (1722),
de banul Iordache Cretulescu
si de sotia sa Domnita Safta,
fiica fur Constantin-Voda Brincoveanul.
Ea a fost mar tirziti
(1815) restaurata de Constantin
Cretulescu, ve! Ban ; si in timpurl
mar recente (1860) s'a reparat,
dud a fost zugravita de
pictorul Tatarescu, tot de membrir
familiei Cretulescu. Ca ctitoil
gasim zugravitr in biserica
pe dreapta: 1. Iordake Cretulescu,
vel dvornic ; 2. Safta,
solia fur si ñica lur Co nstantin-
Voda Brincoveanul ; 3. Constantin
Basarab Brincoveanul-Voda;
4. Maria Doamna, sotia lur ; 5.
Parvu Cretulescu, tata! lur Iordake
si 6. Visa Cretuleasca,
mama lur Iordake, iar pe stinga :
1. Constantin Cretulescu, vel
Ban (cel ce a restaurat biserica
la 1815); 2. Istrate Cretulescu,
vel dvornic; 3. Ecaterina, vorniceasa
Stirbeiti, soma lur Istrate ;
4. Toma Cretulescu, vel logofat
; 5. Alexandru Cretulescu,
vel logofdt, si 6. Constandin Cretulescu,
ve! paharnic. In nauntrul
bisericer spre stinga se afIg ingropat
marele dvornic Barbu
Stirbeiti, repauzat la 1813. Biserica
Cretulescu a fost inzestrata
cu mosir de catre chiar
intemeietorif er si de urmasir lor
0 i s'a alipit ca metoh biserica
Plaviceni, din jud. Olt.
La 1863, cu ocazia secularizarir
averilor manastirestr, s'a
secularizat si averea acester bisericr
; mar in urina (1865), dupa
plingerea adresata Domnitorulur
de catre D. Nicolae Cretulescu,
u ml din epitropT, Maria
Sa Cuza-Voda, dete un decret
cu da a de 6 Noembrie 1865,
prin care se restituia averea bisericer
si se recunotea familier
Cretulestilor dreptul de a administra
atit aceasta biserica din
Bucuresti eft 0 metohul el P15.viceni,
din jud. Olt. Actualmente
eforia bisericer Cretulescu posea.
sase mosiT, avind o intindere
totala de 10850 pogoane,
din care 930 pogoane
padure, cu un venit anual de
101240 ler. Marä de aceste proprietatr,
biserica mar posecla un
imobil in Bucuresti, cunoscut