Untitled - upload.wikimedia....

BUCURETI 714 BUCUREM
e de 1710 Id. Comuna ir da o
subventle de 555 ler. Dispune
d'un capital de 9000 ler.
E deservitä de i preot,
cintaret i i paracliser.
Formeazd parohie cu biserica
principala Pitar-Mosu.
Biserica Brezoianu, Cu hramul
SE Treime, are de ctitorr pe
Mihail Maracineanul i stefan
Manaila, Ve! Clucer (1735). Venitul
el e de 2517 ler i cheltueffle
reprezinta aceiasr suma.
Comuna Ii acorda anual o sub -
ventie de 1645 ler.
Formeaza singura o parohie
si e deservita de i preot, 2
cintaretr si I paracliser.
Biserica Brofteni, cu hramul
Sf. Nicolae si Adormirea-Maicer
DomnuluI, s'a zidit la an 111843
de Paraschiva Iofciu. Are o
enoriasI si e biserica, parohiala ;
are ca filiald pe Radu-Vodä.
Venitul er anual se ridica la
7046 ler i cheltuelile la 5725
leT. Dispune d'un capital de
4000 ler.
E deservita de dor preotI, 2
cintäretr si I paracliser.
Bisei ica Bucur, cu hramul
Atanasie i Chiril. Biserica e
situata pe o movilä., in apropiere
de riul Dimbovita. A fost
ridicata mar india de lemn, dupa
traditiune de Bucur Ciobanul
zidita de caramida de Mircea
Basarab la 1416. Legen da spun e
ca biserica e zidita chiar pe locul
unde a fost mal* inainte coliba
lur Bucur. In curgerea vremer,
bisericuta aceasta a fost de
mar multe oil restaurata i schimbata.
AzI biserica este mica, ca de
9 metri in lungime i 5 in largime.
Este alba pe din afara
pe din launtru. D'asupra are
un turnulet mic, in forma de
cupola, care raspunde in biserica.
Dinainter are un balcon
pe stilpi de lemn.
In timpud recente s'a pus un acoperamint
de tinichea i i s'a
introdus modificad esentiale.
Ea se administreaza de ingrijitorul
bisericer Radu-Vodd,
carda i-a servit drept biserica
a cimitirulur.
Biserica Caimata, cu hramul
Adormirea ; avea de ctitor pe
jupin Nicolae Ceausul in 1732.
Aceasta biserica, care era cea
mar saraca dintre bisericr, si in
stare de ruina, in crt ameninta
sa cada, s'a darimat in anul
1892, pentru a face loc prelungire
bulevardulur Carol, iar in
locul unde a fost altarul s'a
pus spre amintire o cruce. Icoanele,
timpla i argin aria, s'aii destinat
pentru nouile bisericr ce
se cladesc la cimitire.
Biserica Cdreimia'ari-de-Jos,
Cu hramul Sf. Gheorghe, s'a zidit
de neamul Herastilor, la anul
1711 si s'a restaurat de enoriasi
la 1848.
Venitul er e de 1743 ler si
cheltuelile de 1695. Comuna iT
vine in ajutor Cu 1760 leT anual.
Formeazá insdsI parohie. E
deservitá de i preot, 2 cintaretr
si un paracliser.
Biserica Cardmidari-de-Sus,
cu hramul Buna Vestire, .are de
ctitor pe Dumitru Arhimandritul
(1848).
Venitul er e de 15261er. D'spune
de un capital de 2500 ler.
Statul ir acorda o subventie pe
an de 1760 ler. Depinde de biserica
parohialä. Cotroceni si e
deservita de 2 preotr, I cintaret
si I paracliser.
Biserica Ceauf-Raa'u, cu hramul
SE Nicolae, are de altor
pe Ceaus Radu si a fost zidita
In anul 1781.
Venitul er e de 5650 ler si
cheltuelile de 1986 la
Dispune de un capital de 11000
ler. Formeaza singura parohie
si e deservita de 2 preotI, 2
cintaretr i i paracliser.
Biserica C4meaua - Mayragheni,
cu hramul Izvorul-Tamaduirer,
are de ctitor pe Nic. P.
Mavrogheni-Vocla. (1775). Venitul
el' e de 3315 ler i cheltuelile
de 3265 ler. Statul ir da o
subventie de 730 ler anual. Formeaza
singura o parohie. E
deservit4 de 3 preotI, 2 cintaret/
si un paracliser.
Biserica Colpa, Cu hramul
Sfintir Trer-Erarlil. S'a zidit de
spatarul Mihail Cantacuzino, la
anul 1715. Peristilul e facut in
coloane, impreund cu alte cladid
inpreajma, alcatuind Spitalul
Coltea. D'asupra foster portr
de la intrare se afla ves titul Turn,
cladit in pa ru colturt din care
o parte se &rimase de cutremurul
de la 1802, si care de
citr-va anr s'a darimat de tot
de Primarie. Acest turn fusese
construit de soldatif lur Carol
al XII-lea, regele Suedier, cind acest
rege se intorcea din Basarabia
prin tara Romineasca,
in urma infringerir ce incercase
la Pultava.
Asupra Turnulut Colter, Sulzer
ne a, lasat o descriere plina
de interes, pe care o reproducem
aci :
cManastirea Coltea este singura
cladire din Rominia care
are d'asupra intrard, salí d'asupra
poartd celeI mad a zidurilor
sale de imprejmuire, un
turn foarte inalt i dada in
patru coltud saa unghiuff dupa
stiluI german; la catul de jos,
tocmar d'asupra porter, se aflá
zugravitr, de fie-care parte, cite
un soldat cu pusca pe umed,
ca de garda si in montura nemteasca,
precum era moda la
Nemtr la inceputul acestur secol
si inca in cel din urma. rezbel
Turco-Austriac.
«. E prea lesne de cre-