Untitled - upload.wikimedia....

ALEXA NDRIA 50 ALEXENI
construite gherete pentru comerciantI.
Acest bilciú incepe
in Dumineca dupl. Inaltare si
sine pana dupa RusaliT, intocmaI
ca i tirgul rnosilor in Bucuresti.
Bilciul AlexandrieT este vechiul
i istoricul bilciti al MavrodinuluI,
care la anul 1879,
din cauza deselor neintelegerT
ce se iveati pe fie-care an intre
comercianti si reprezentantiT proprietateT
MavrodinuluT, a fost
stramutat pe teritoriul comuneT
Alexandria, In conditiunT satisfacatoare
i avantagioase pentru
comerciantI si comuna.
In privinta industrieT, Alexandria
poseda : i moat% cu aburT,
tipografie, 4 brutariT, z fabricI
de luminarT, 2 ateliere mecanice
pentru reparatul masinelor agricole
; apor vin diferite cojocariT,
ateliere de confectionat haine tarAnestI,
cizmàrii, cgrutasT i alte
meseriT de mal mica importanta.
In anul 1875 s'a infiintat in
Alexandria o societate economica.
Teleormanul , al carer capital
trece astazI de 600.000 si
aduce insemnate servicir agricultorilor,
comerciantilor i orasenilor
din localitate.
Istoricul. Intemeierea acestuT
oras dateazä de la anul 1834,
dupa cum rezulta din statutele
coprinse in hrisovul DomnitoruluT
Alexandru Ghica. El a fost
populat de catre loc. venitT din
orasele Zimnicea si tirgul MavrodinuluI.
ComerciantiT si meseriasiT
din aceste localitAtT, neputindu-sT
exercita liberT comerciul
lor, au jaluit generaluluT
Kiseleff, aratlndu-I cA, fiind supusT
la taxe grele catre proprietarT,
precum si la daca, sunt
hotarltr cumpere o mosie
si sa intemeeze un oras. IncuragiatI
Ii proiectul lor, cumparara
mosia Brezoaia din jud.
lifov i flcura in urma schimb
cu Mitropolia, care poseda aci,
unde este astazT Alexandria,
mal multe trupurT de mosie. Se
dete comuneT numirea ce poarta,
dupa numele DomnitoruluT de
atuncT, Alexandru Ghica. Mosia
MitropolieT avea patru trupurr,
dupa cum se vede si in hrisov :
Vaaianca, Aldesti, Vdcaresteanca
si Negreasca. Pe teritoriul
acesteT mosiT se aflati pe
atuncr, doul sate : Bicteni pe
malul dr. al VedeT i Mitropolia,
pe coasta vaeT Nanovulur. Amindona
aceste sate s'ati contopit
In urma cu orasul cel not', in
care a si venit, mal erziti, o
mare multime de BulgarT de pe
la istov, in urma foculuT de la
1837, care a distrus acest oras,
precum si un numar de loc. din
Zimnicea. Colonia bulgara stabilita
in Alexandria a avut pand
in anul 1875 o vieata proprie a
sa. AtIt in viata sociala cit
In cea publica, BulgariT din acest
oras format' un element
deosebit in mijlocul populatiuneT
romine. In scoalele lor si In
gimnaziul ce intretineati, prelegerile
se fliceati in limba bulgara
i cea romina era facultativa.
Oficiul divin prin bis, tot
In limba bulgarl se fAcea. Immultindu-se
numarul scoalelor
romine i inlaturindu-se, dupa.
1875, limba bulgara, grape apoT
relatiunilor de inrudire si afacerilor
de comerciii si de interese,
procesul asimilatiuniT a
urmat treptat cu toate
populatiunea rurall este Inca
inapoiata in instructiune, urmeaza
si ea treptat curentul acesteI
asimilatiunT cu populatiunea
romind.
Alexandria, stalk de dr. d. fier,
in jud. Teleorman, pl. Marginea,
com. Alexandria, pe linia Rosiori-Alexandria
(pusa in circulatie
la 2 Dec. 1895). Departe
de statia Buzesti de 9.5 kil.
Statie finala; la 42.88 m. mgtime
d'asupra nivelulur marir.
Venitul acesteI statiT pe anul
1896 a fost de 215.363 1. 75 b.
Alexandroaia, plasa Sijud.
Bacali, care se
varsa in dr. RacatauluT, com.
Racatati.
Alexandroaia, îrîi7, plasa Siretul-d.-j.,
jud. Baal), ese din
izvorul Alexandra si se varsa
In Siret pe st., dupa ce udl. com.
Gioseni.
Alexandru, movild, spre S. de
s. Rominesti, c. Movileni, plasa
Copofi, jud. Iasi; serveste de
hotar intre mosiile Rominesti
si Tautesti ; e artificiala si are
o vechime necunoscutd.
Alexe, ciftun, la sudul satuluT Nazfru,
jud. Braila, din com, cu
acelasT nume. Acest cat. unit cu
cat. Jipa, formeaza satisorul PAtrana.
(V. a. n.)
Alexe mic aflucnt,
al CotirgasuluT, jud. Suceava.
Alexe (Poiana-luI-), p o i an , situata
pe loe boeresc in cuprinsul
padureT Negresti, corn. Dobreni,
plasa Piatra-Muntele, jud.
Neamtu.
Alexeanca, pitclure, in pl. OmpuluT,
jud. Ialomita, teritoriul
comuner Alexeni, este formata
din mar multe trupurT, avind o
supraf. de 60 hect. cu esenta
de stejar, salde, plop, ulm, anin
si jugastru.
Alexeni, com. rur., in pl. CtmpuluT,
jud. Ialomita, este situata
pe partea st. a riuluT Ialomita
si a pfriuluT Sarata, intre comunele
Manasia i Brosteni-nor.