Untitled - upload.wikimedia....

BUCuREM 705 BUCUREgi
para i construqte variatul material
destinat curatira orgulur.
Ocupind o mare suprafatä
de teren, grajdurile i atelierele
sunt prevazute cu pse pavilioane
de grajdurr, infirmerie
de cal, potcovarie, basin pentru
scaldatul calor, manegi5,
parcurr de reproductiune i magazil
de furagie, numeroase remize
pentru trasurr i aparate
de desinfectiune, de extractiunr
barometrice i de incenditi, magazir
de materiale prime i obiecte
fabricate, ateliere de fierarie
cu motoare mecanice, diverse
maOne-scule, cargarle, tapitarie
vopsitorie ; cazarla. §i cantina
pentru 150 de lucratorr,
cladire de administratiune, laborator
de veterinarle, post de
telegraf i telefon, etc.
Grajdurile comunale sunt Omite
inteo perfecta. curátenie ;
pavagie bune §i plan tatiunT nuraeroase
complecteaza salubritatea.
Asistenta publica.In trecut.
Asistenta In trecut, i mal ales
cea medicala, negrgit ca nu
avea mijloacele de care dispune
azi. Doar in mandstirr se
practica de monahl un fel de
medicina empirica, ca in cele-
Falte tarr. In Bucurgti insemnam
pe la 1789 abia un spital i un
azil de copil orfanT.
Dupa cum se constatá din
dosarele primarier, pe la 1830,
breasla bragagiilor din Bucure4i
afecta anual un fond din
veniturile er, pentru azilul coplilor
orfanT.
Situalia actualii. In timpul
ultimilor 8o de anT s'a facut progrese
insemnate. Avem spitale
numeroase, instalate in cládirr
moderne, cu tot confortul iglenic,
ospicir de tot soiul, azilurr
pentru cer batrinT i incapabilr,
inteun cuvint avem
o asistenta publica L privad.,
16680, Manto Dictionar (Migra"
demna de o capitall de regat.
TotT concura la regita
er: comuna, statul, comunitadiferitelor
colonir; epitropille
i eforiile din initiativa
privatà fac tot ce pot in limita
mijloacelor de carl dispun.
.Asistenjez publica comunald.
Asistenta publica este In Bucure0i
dintre cele mar intinse.
Dei comuna nu posea un serviciù
public bine organizat pentru
ingrijirea tuturor saracilor,
ea imparte tusa ajutoare in natura
batir in tot decursul anuluT
§i mar ca seama in ajunul sarbatorilor.
In anul 1896, medicir comunalT
ati cäutat 15101 bolnavr
Rominr i 1338 bolnavr strainT.
Ordonante gratuite aù fost 8767,
in valoare de la r 6000.
Primaria dispune de urmatoarele
institutiunT de binefacere:
Ospiciul comunal Zerlendi, intemeiat
din initiativá privad
de bancherul Cristofi Zerlendi
qi pus sub administratia directa
a primaria, a adapostit, in cursul
anulur 1896, 40 de infirmi.
Azilul de noapte facut din
produsul mal multor serbárT populare
§i din diferite dongiunT
particulare. Acest azil e pus
sub dependinta primaria i administrat
de ea. Azilul e construit
pe cheiul Dimboviter; e o
cladire baria, igienica, spatioasà
care aduce servid! reale populatiuner
sarace.
Primaria a infiintat i intretine
i o °s'Atarle populara., alaturca
de azilul de noapte, care
de asemenea a umplut o lacuna
insemnata simtita de mult. Cu
suma minima de 25 de banT
(daza ro bani (daza II) cine-va
poate avea un prinz modest,
dar hranitor.
In timpul de la I Ianuarie
pana la 31 Decembrie 1897 ati
fost adapostitT in azil un nu-
Mar de 7241 barbatT i 1245 feme!,
salí In total 8486, din carr:
-7803 RominT, 174 IzraelitT, 72
GermanI, 92 MaghiarT, 63 Italienr,
33 sirbr, 49 BulgarT, 44
GrecT, 28 Polonezr, 25 MacedodenT,
55 Francezr, 19 ArmenT
38 Rin!.
Ospataria populara a fost vizitad
in acelgr interval de timp
de un numax de 85922 persoane
de diferite nationalitatI.
Pentru intretinerea aziluluT de
noapte i ospatarier populare,
comuna cheltuqte sume insemnate
In raport cu mijloacele de
care dispune ; ast-fel in budgetul
pe anul 1897 este alocatá
in acest scop o suma, de 39880
ler. Comuna a incasat de la ospatarie,
In timp de un an, adica
de la I Ianuarie la 31 Decembrie
1897, suma de 14610
ler 8o banr.
In azilul de noapte totr ce!
saracT §i. lipsitT de locuind, fie
de on-ce nationalitate, pot gasi
adapost trer noptr in cursul unel
lunr, in care timp li se da gternut,
bae sistematica i hrana.
In anul 1897 incetind din viga,
filantropul Evloghie Gheorghief,
a lasat prin testamentu/ sa.0,
In deplina proprietate,
sale Vii§oara i Cotenita, din districtul
Olt, Primaria Bucure§ti
S ocietater pentru invatatura poporulur
romin , i anume a lasat
primaria doua din ira partr din
aceste mgir cu Insarcinare de
a intrebuinta venitul fa sporirea
ameliorarea azilulur de noapte,
lar cea-l'alta treime din acele
moOr s'a lasat societater mentionate,
ca obliggiune d'a intrebuinta
venitul pentru Intretinerea
dezvoltarea §coalel pentru lavatatura
poporulur romin. Atit primaria
cit i societatea s'ad pus
In posesiunea molllor i ati luat
deja masurr pen tru arendarea lor.
89