Untitled - upload.wikimedia....

BUCUREgI 704 BUCURETTI
furagiilor, b) atelierele de reparatiunr
cu diferite ramuff, ca
potcovarie, ferdrie, lemnarle,
vapsitorie si cureldrie.
Costul.Mentinerea curatirir
in oras devine un serviciu cu
atit mal greti, cu tit el este insarcinat
cu recolta si transportul,
contra uner taxe de abonameat,
§i a gunoaielor menajere
ce se string prin locuintele private.
Escesivele caldurr din clima
noastra care reclamä racorirea
artificialä a stradelor
printr'o larga stropire a lor,
cum si ridicarea marilor cantitatr
de zapada ce cade adesea,
sporesc Inca si mar mult importanta
servicialur curatirer orasulur.
Administratiunea comunala
are inscris in budget pentru
serviciul curatirei orasulul 27000
ler pentru personal, 529050 ler
pentru lucratorT si 303000 pentru
material.
Datä din totalul de 859050 ce
se cheltueste pentru curatirea
orasulur, scadem 250000 leI tit
se incaseaza, in cifre rotunde,
pentru ridicarea gunoaielor particular;
rezulta ca orasul face
cu curatirea publica o cheltulaid
anima de 609050. Repar-
IRA la cele 232000 suflete ce
traesc in Bucuresti, cheltuiala
curatirer orasuluT revine la 2,62
pe an de cap din populatiune.
Dupa 4Statistica internationail
a oraseTor mall», Parisul
cheltueste cite 3.18 pe a.n de
cap de populatiune, pentra curatitul
011, Viena 4.15, Budapesta
r.69.
lifilturatul fi stropitul. Din
punctul de vedere al maturatulur
si stropitulur, orasul se imparte
in 22 de sectiunr, din cad
15 in incinta, soselelor inconjuratoare
si 7 in afara de aceasta
incinta, fie-care din aceste
sectiunr fiind date in ingrijirea
unur supraveghetor cu ajutorul
sat' si avind numarul necesar
de maturatorT, cotige, furgoane
si peril mecanice si sacale in
unele sectiunT.
Stradele celor 15 sectiunT din
interiorul soselelor Inconjuratoare
se curätd prin lucrätorT si
material ce se aflä cantonat pe
Intinded desemnate de strade,
pe earl le mätura normal in fiecare
zi in ocolul I, la doua
zile °data in ocolul al II-lea
si la trel zile °data In ocolul al
III-lea.
Sectiunile afara din soselele
incoajuratoare se ingrijesc prin
cete de lucrAtorl, carr le curatä
in grupurr, la intervale determinate,
dar mar rarl.
Supraveghetorir sectiunilor de
curatire sunt insarcinatl si cu
facerea abonamentelor pentru
ridicarea gunoaielor din proprietatile
private, cum si cu controlul
acestur serviciti.
Transportul gunoaielor fi arderea
gunoaielor. Gunoaiele
rezultind din maturatul stradelor
sail din proprietatile private
se transporta din gropile
din partea escentrica a orasuluI,
parte direct prin trasurile
serviciuluT, parte prin intermediul
uncí linir Decauville care,
incarcindu-le din rampa de gunoaie
de la Radu-Voda, le transporta
in vagonete frase de cal
pana in Valea-Plingerer, unde
se depun pentru aplanarea atester
marl mlastine. In temen
mediu se stringe pe zi, in Bucurestr,
280 de tone gunoiti.
In cursul anulul trecut, s'ai1
instalat in strada Taranilor niste
crematorir pentru arderea gunoaielor.
Aceste cuptoare costa.
pe comuna 70,000 leT.
0 alta statiune crematorie e
la Tunarl, unde sunt instalate de
asemenea niste cuptoare, in care
se ard 70 de tone gunoaie pe zi.
0 a treia rampa de gunoaie,
proectata in cGropile Neptuny,
n'a putut fi construita Inca, din
cauza ea numar in timpul din
urmä s'a putut face expropierile
acestor gropI.
Ridicarea apezil. Nu e
mult de cind zapada, chid cadea
in marl cantitAtr, era o adevaratä
calamitate pentru circulatiune
in Bucuresti, cu toate
insemnatele sume ce Primaria
era obligata a cheltui pentru ridicarea
si transportul el.
Curatirea se face acum cu
niste plugurr frase de doT cal
si zapada se arunca in canale
si in cite-va trape construite pe
podurile de pe Dimbovita. Masurile
acestea ail facut ca curltirea
zapezer sa coste anul trecut
22,000 ler.
Intinderea linillor de tramvar
pe un mare numar de strade
principale din oras, obliga aceste
intreprinderr de transport
d'a curati zapada indata ce cade.
Stradele cele mar principale
din centru si )nar tu seama bulevardele,
ail, la cite 25-30 de
metri distantd, instalate vespasiene.
Gradinile publice sunt de
asemenea prevazute cu vespasiene.
Numarul lor in total se
urea la 500 in toata capitala.
Numdrul latrinelor publice se
urea azI la 15.
Cazarma mäturdtorilor.
Pentru locuinta maturatorilor
earl' n'ati familie, exista. cazarma
de maturatorl de linga rampa
de gunoaie de la Radu-Voda,
cum si o instalatiune cu acelag
scop ce s'a facut la grajdurile
de la Cuibul-cu-Barza.
Grajduri fi Ateliere. Grajdurile
si atelierele serviciulur
curatireT, situate la Cuibul-cu-
Barza, formeazä un vast si important
stabiliment, in care se
intretin ceT 350 de cal ar serviclulur
si se depoziteaza, re-