Untitled - upload.wikimedia....

BUCURETI 703 BUCURETI
actuala hall i extremitatea de
Vest a stradeT Bazaca, deservia
aceasta stradela, plata Sf. Anton
si Calea-Mosilor, pana la
biserica Sfintilor, pentru a culege
de aci apele meteorice ce
se stringeati in depresiunea de
nivel ce exista la capul despre
Mosr al stradeT ArmenestI; altul,
cu devarsare iardsi in Dimbovita
la Podul de Piatra, actuaiul
Pod Rahova, se ridica pe
strada Smirdan, traversa Lipscaniile,
pentru a veni in strada
DoamneT, Una Posta, spre a
primi apele ce se acumulati inteacest
punct jos al ora§uluT.
Ambele aceste canale erail de
tipul Emmery, cu sectiune dreptunghiularA,
acoperita cu o bola
în centru. Constructiunea era
facuta, in piatra cioplita.
Mar tirziii, prin anul 1864
urmatoriT, sub Cuza-Voda, s'a
construit canale ovoide de caramida,
pe strada Carol si Victoria
pana la bariera i prin
1870 un asemenea canal pe stradele
BaratieT i ColteT pana in
strada Pensionatul.
In 1873 s'a construit canale pe
stradele Cozma i Pensionatul.
Pe aceastä din urma stradd,
in fata proprietateT Boerescu,
un inginer din serviciul municipal
construi, pentru prima °ara
in Bucuresti, de sigur i in tara,
sub administratiunea primaruluT
Scarlat Cretulescu, o bucata de
vre-o ioo metri lungime de canal
monolit in beton de ciment.
Proba aceasta satisfacind tuturor
exigentelor, a facut epoca
in istoria canalizAriT Bucurestilor,
caer, dovedind toate avantagiile
ce betonul are, in lucrarile
idraulice, asupra zidarieT de
cáramida, toate canalele din Bucuresti,
de la aceasta epoca incoace,
se construira esclusiv in
beton.
Paralel cu aceste progrese in
modul de constructiune al canalelor,
necesitatea acestor evacuatorT
simtindu-se din zi in zi
maT mare, primaria insarcina, in
1881, pe inginerul elvetian Biirkly-Ziegler
cu studiul i executiunea
uner retele complecte
de canale de vre-o 40 kil. dezvoltare.
Era poate atuncT ocaziunea
ca primaria sal/ proecteze intreaga
sa retea de canale, ra
manind apoT ca sa o complecteze
treptat. Din nenorocire administratiunea
scapa aceasta ocaziune,
asa ea insemnata retea
a lur Biirkly, de si conceputà
Cu o oare-care vedere generala,
nu-.5T incorpora inteun mod intim
nicT canalele ce existaii inaintea
executiuniT eT, niel nu impuse,
printr'un proect general,
conditiunile carora avea sa se
supund lucrarile ulterioare de
canalizatiune, pentru a forma
un complex dotat de unitatea
necesard.
Situalia actualit. Lucrarile
de canalizare, ce treptat ati urmat
acestef epoce, de si studiate
izolat, fara spiritul de unitate
ce trebue sa domneasca in
asemenea lucrar!, ati sporit totuT
reteaua de evacuare a orapluT
la dezvoltare si ea se ridica
1a o intindere de 109535
m. 1., din carT:
68052 m. I. colectoare i canale
vizitabile si 41783 m. 1. canale
nevizitabile, circulare, cu
z000 de gurT de scurgere.
Orasul insa nu profita, dupa
cum ar trebui i putea, de aceste
canale, de oare-ce, din lipsa
de va si orT-carT adaparl
speciale ce ar trebul facute vechilor
canale, nu se efectueaza
peste tot desertarea latrinelor la
canal.
In adevar, din cele 2737 legaturl
de proprietatT cu canalul
public ce exista la finele luT
1896, numaT 161 din aceste legatur!
pun hasnalele in scurgere
la canal si inca Cu o scurgere
incomplecta, de oare-ce administratiunea
nu admite pana
acum de regula de cit cSistemul
devizor», care nu este de
cit o fictiune sanitara.
NumaT cind ora.sul va putea
varsa in canale, peste apa uzata
rezultind din distributiunea apeT
potabile, alt1 30-40000 m.
c. apa pe zi, numaT atuncT se
va putea obtine prin canale acel
mare resultat igienic canoscut
sub numele de ctotul la canal».
In conditiunile actuald starT
de lucrurT, reteaua de canalizatiune
de scurgere a orasuluT se
angmenteazä pe fie-ce an.
Salubritatea eapitalei. Serviciul
salub HAY/a, infiintat ca atare
prin budgetul anual 1893-94,
parte integranta a serviciuluT
de podurT si sosele si este menit
a asigura curatenia orasuluT,
care, in general vorbind, este satisfacatoare.
Serviciulur salubritatiT apartin
treT sectiunT: I. sectiunea
gunoaielor particulare, 2. sectiunea
canalelor si 3. sectiunea
grajdurilor primarieT i atelierelor.
Prima sectiune cuprinde curatitul
i stropitul stradelor
evacuarea gunoaielor particulare
i publice; a doua cuprinde:
a) constructia i intretinerea canalelor
publice i accesoriilor
lor pentru evacuarea apelor din
ploT i zapezT, b) autorizatia de
constructiT de canale la particular!
pentru evacuaxea acelorasT
ape, a celor menajere si industriale,
c) evacuarea prin canal
cu sistem divizionar a latrinelor
publice, d) curatitul latrinelor
particulare prin serviciul
zis barometric ; a treia cuprinde :
a) administratia grajdurilor si