Untitled - upload.wikimedia....

BUCUREM 702 BUCUREVI'l
se acest rill in mod sistematic
si dupa un plan.
Canalizarea Dimbovilet.
Sistemul prin care se alimenteaza
actualmente orasul este:
Se limpezeste apa luata din
Dimbovita, prin decantarea er
In trei marT basine sapate lingd
acest riO, la Arcuda, distanta
de 18 kil. in sus de Bucuresti ;
se strecoara apoT prin filtre orizontale
de nisip, asezate putin
maT jos de basinele de decantare
si, ast-fel filtrata, apa se
!asa a curge Cu pana natural,
printr'un conduct zidit, pana in
rezervoriul subteran de pe platoul
Cotrocenilor. Dintr'acest rezervoriii,
apa poate curge, printr'o
canalizatiune de fonta, in
ori-ce punct al orasului care
s'ar gasi situat la un nivel inferior
aceluia al rezervoriului de
la Cotroceni. Spre a se putea
alimenta si partile orasului carT
sunt mal* sus ca Cotroceni, cura
si pentru a da apeT puterea d'a
se ridica in caturile de sus ale
cladirilor, orT d'a tisni de la fata
soluluT, apa din rezervoriul de
la Cotroceni, inainte d'a se distribui,
se impinge cu presiute,
prin pompele stabilimentulur Idro
- electric de la Grozavesti,
In reteaua de distributiune .din
oras si in& un rezervoriti inalt de
compensatiune, stabilit la Iancu.
Cu acest sistem se voia a se
filtra, aduce si imparti, in oras,
pana la 40000 m. C. apa pe zi,
cit s'a socotit trebuincios consumatiunir.
Acest sistem de alimentare
cu apa e intocmit dupa proectele
prezentate in 1882 de inginerii
elvetianT Culman si Biirkly-Ziegler.
Cantitatea afta. Media anual
a cantitatiT de apa distribuita
pe zi in cursul anului 1896
a fost de 28800 m. c. Dinteaceastá.
cantitate se apreciaza a
15000 m. c. pe zi aü fost intrebuintate
pentru diversele servicii
municipale, iar restul de
13800 m. c. s'ar fi distxibuit
pentru trebuintele locuitorilor.
Costul tucrdrilor pentru alimentarea
orasuluT cu apa din
Dimbovita se cifreazä in total,
pana la finele an. 1896 ast-fel :
basine de decantare si filtre,
1456409 leT; apeduct, 1241211
leT; rezervoriul de la Cotroceni,
497859 lei ; stabilimentul idrau
lic de la Grozávesti, 839706
lei; canalizatiunea de distribuire,
3390714 lei; rezervoriul de la
Iancu, 140000 leT; adica in total
suma de leT 7565901.
Amortizat in timp de 40 ani
cu un interes de 5 0/0, acest
total de 7565901, reprezintA o
cheltuialä de 441092 leT. Daca
la acest amortisment adaugam
si cheltuelile de intretinere, personal
si material, In suma de
leT 143680, rezulta cä alimentarea
orasului cu apa a costat
in anul 1897 suma de lei 635592,
suma care, repartita la cantitatea
de apa distribuita in media pe
an, ridica pretul metrului cub
de apd distribuita la 5.5 banT.
Distribulia afta. La 'hiceputul
anului 1898, apa a fost
distribuita in capital prin o retea
de conducte in lungime de
162684 m. De asemenea ail
fost : guri de apa, 899; fintinl
Visnitoare, 22; basine tisnitoare,
34 si coloane de apl., 21.
Puiurr fi fintinr. Atara de
apa Dimbovitei, cu care se alimenteaza
locuitoriT din centrul
capitaleT, se mal' scoate apa din
1310 puturi, mal Cu seama in
mahalalele orasului si in par-
Ole excentrice ; a unora este
huna de baut, a altora este salde.
Atara de aceste puturi, se
mal afla si cite-va fintinT cu ap5.
foarte 1)1'0., dar in cantitate
nesuficienta. ; cele maT princi-
pale fintinT sunt cele de la: Herastrla,
Azilul Elena Doamna,
a Brincovenesel, cele de la Filaret,
etc.
Sisteme nouii de alimentare.
Chiar de la inceput apele captate
de la Bien pentru alimentarea
orasului n'ají dat satisfactiune
asteptárilor consumatorilor.
In regiunea Dimbovitei unde
s'a hotdrit captarea, apele acestuT
fifí fiind prea incárcate
cu argila in cea mal mare parte
a anului, ele nu se lasa a fi filtrate
suficient prin filtre orizontale
cu nisip, pentru el marea
cantitate de argilä ce consine
apa, impledica formatiunea
pe suprafata filtruluT, a acelel
membrane filtrante, care asigura
o suficient5. clarificare.
Daca la acest mod nefavorabil
de a fi al apeT insasT, se adauga
si imperfectiunea sistemuluT
de filtre adoptat, cum si
insuficienta suprafeter lor, se
vede usor pentru ce instalatiunile
de la Bien n'aii putut
corespunde scopului pentru care
ají fost facute si nicr nu vor
putea aduce sensibile ameliorarT
calitatir apel, ori-carl ar fi finbunatätirile
partiale ce s'ar cauta
a li se face.
In acest scop, administratia
comuna15. din 1898 cit si cea
de azT, ail inceput a face cercetarT
nona; in Iulie 1898, Primaria
se pronunta in favoarea propunerei
de ase capta apele suterane
de la Bateria '5/16 a fortificatiunilor,
care cade la Bragadiru.
Toate lucrar-11e vor costa
leí 43 78000.
Canalele de seurgere. Istoricul.Constructiunea
de canale
de scurgere a inceput in Buenresti
la 1847.
S'a construit la acea data dota
canale : unul, inceput din strada
Bazaca, cu devarsare in Dimbovita,
care serpuia atunci futre