Untitled - upload.wikimedia....

BUCURE.5TI 700 BUCUREgl
Palatul Regal, Spitalul Colter;
cite-va fabricr, ateliere O case
particulare, teatre, bar, pasagir.
O companie germana de electricitate
a obtinut concesiunea
iluminara a citor-va partI centra/e
a orwlur, fie-care pe intinderea
une raze de 150 m.
Se mar lumineaza, dar putin
de tot, cu acetylena O cu lampr
de alcool.
La sftr§itul anuluT 1897, situatia
iluminatulur capitaler a
fost ast-fel repartita :
Cu gaz aerian. Lanterne
patrate de aramä pe zid 1059;
lanterne cu console pe stilp,
2o2; lanterne rotunde ,de aramd
pe candelabru, 701; lanterne
patrate pe grilagia, 28;
lanterne rotunde pe grilagia,
119; candelabre cu mar multe
lanterne, 42 ; candelabre Cu
o singura lanterna cu mar multe
becurr, 32 ; lanterne suspendate,
7; globurr pe brate, 9 ; beculi
la pisuare, 19; becurr la
ceasoarnice, 6.
Pentru imbundtatirea iluminatulur
prin gaz a stradelor centrale
s'a dispus a se aplica pe
cele mar multe lanapT becul Auer,
la altele reflectorul parabolic.
Cu petroleti. Lanterne patrate
de arama, cu console pe
stilp, 25; lanterne rotunde de
arama pe candelabru, i; lanterne
model 1897 pe se/1p, 249
lanterne de ffer model noti pe
stilp, 975 ; giob 1846 cu con_
sola : pe stilpT, 1810, pe zidurr,
37, pe arborr, 5; lanterne pdtrate
de fier, cu console pe stilpT,
4; pe zidurr, II°.
Cu uleig mineral dens. Lanterne
bronzate, cu console pe
stilp, 467; pe zid, 1.
Cu electricitate. Lampe cu
arc voltaje de io Ampère pe
bulevardul Carol §i Elisabeta, 66;
pe §oseaua Mogwaia, 32; in
Ci§megia, 20; pe bulevaxdul
Colea, 28; la Uzina Idraulica,
6; la Abatoria, 4; lampe incandescente
de 'o luminr la Abatoria,
140; la Uzina idraulica, 40.
Recapitulind, gasim ca in 1897
aa ars lampe:
Cu gaz aeriform, 4055; cu
petrolea, 3 2 1 6 ; cu uleia mineral
dens, 468; cu electricitate,
336; in total: 8075 lampe.
Costul iluminatulut. Cantitatea
de gaz consumata in anul
1896 pentru i/uminatul oraplur
a fost de 183949 metri cubT ;
cantitatea de petrol consumata
a fost de 297931 kilogr. Lungimea
reteler de tuburr, care
pleaca, de la uzina de la Filaret
li lumineaza stradele, gradinile O
pietele, trece peste 150 kil.
Pentru comuna, costul iluminatuluì
este ast-fel repartizat :
Gaz aerian, 434634 leT, din
carr in lampr cu becul Auer,
4316 lei ; cu uleiu mineral dens,
36040; CU petrol, 162191 ler ;
Cu electricitate, 34000 ler; in
total ler 665,865.
Alimentarea cu apA a Bucure§tilor.
Indicaliunile cele mal
vecht.Cea mal vechie indicatiune
despre modul alimentarer
orawlui cu apa, o gasim in Del
Chiaro.
La 1710, Del Chiaro, care a
stat multa vreme la Curtea lur
Constantin-Vodd- Brincoveanul,
ne spune ca fintinT in timpul
lur n'aa fost in Bucure§ti ; numärul
puturilor era mic, dar ca.
«le acque de la Dimbovitza sono
leggiere e salubri» : apele Dimboviter
sunt ware O sanatoase.
Bucurqtenir, inteadevar, se
multumeati in sec. al XVIII-lea cu
apa Dimboviter, batuta pdate §i.
atuncr cu piatra acra; daca nu
s'ar fi multumit, ar fi facut ci§mele
cu apa adusa de departe,
cum ati facut-o in secolul urmator.
Stiinta «curgerer §i scurgerer
apeloro cum se zicea acum o
suta de anT la Bucure5ti, cu alte
cuvinte captatiunea apelor din
izvor §i. aducerea lor pe tuburr
la marT deparad, se cunotea
foarte bine in sec. al XVII-lea.
Brincoveanul, ne spune SincaT,
aduse Foqlnenilor apa pe scocurr,
de la o depärtare de doua
ceasurr cale pana in Foqani.
In sec. al XVIII-lea insa, facerea
de cimele preocupa pe multr
din Beir fanarioti.
Se cunoa§te hrisovul din 1
Octombrie 1779 al lur Alexandru-Voda-Ipsilante,
caré ne spune
ca., pe vremurr « zlotoase», apa
Dimboviter venind foarte turbure
li cu multe necuratenir,
Domnul a hotarit sa aducä apa
de izvor, «de departe li cu multa
cheltuiala». Ipsilante face decT
douà cimele : una in ulita Boiangiilor
5i alta linga Manastirea
Sarindarulur.
Dumitru Suilgi-Bap, un fel
de mare Ci§migia, este ?usarcinat
cu supraveghiarea curgerer
li scurgerer apelor. Ati fost
li alt1 Cignigir i paznicr al
Cimelelor. Mar top' steteaa in
mahalaua Stejarulur, unde in timpul
luT Brincoveanu se afla ipotul-Fintinelor.
Domnir fanarioti ar secolulur
XVIII-lea, li-aa adus apa, de fintina,
pentru baut in foale li in
sacale, unir- de la Pantelimon,
altir de la Filaret.
De cionele insa se foloseaa
mult BucureOenir. De aceea pentru
folosul Ob§tier, dupa Alexandru-Voda-Ipsilante,
Mihaia-
Voda-Sutu, prin cartea sa din
3 Noembrie 1784, intare§te li
complecta hotaririle lur Ipsilante.
Mar tirzia Nicolae-Voda.-Mavrogheni
da, pentru intretinerea c4melelor
cu apa de la Cretule§ti,
Crevedia li Giule§ti, veniturile
vinzarii oeritulur, dijmarituluT §i
vinariciulur, mar adaugind §i 15