Untitled - upload.wikimedia....

BUCURETI 699 BUCUREM
facerea de pavagir pe toata intinderea
Podulur Mogosoaiel, pana
la bariera Kiselef, cu piatra cubica,
facindu-se si cele dintiiti
-trotuare.
De atuncI ati continuat lucrarile
de payare sub diferitele
administratiunT comunale.
Dupa recensamintul cailor de
comunicatie, facut in anul 1878,
adicä acum 18 anI, suprafata
totala a stradelor de 2515830
m. p. se impartea din punctul
de vedere al feluluI pava.giuluT
dupa urmatorul mod :
1o8141,00 m. p. suprafata paata
sistematic ; 1398462,00 m.
p. suprafata pavata cu bolovani;
302004,00 m. p. suprafata pavata.
soseluita; 712203,00 m. p.
suprafata nepavata.
La aceasta data B ucuresti aveati
636 car de comunicatie, anume :
27 cal, 548 strade, 56 stradele,
3 pasagil, 2 intrarT, in plus 40
de infundaturI, avind toate o
lungime de 231 kil. i pavate
niel pe jumatate.
Situalia actuald. Tata situatia
pavagiilor la finele anului
1897:
Bordure de trotuare, 247436.61
m. 1.; trotuare de bolovanr,
240537,45 m.p.; trotuare de les-
30035.20 m. p. ; trotuare
de bazalt, 490547.26 m. p. ;
trotuare de asfalt, 47975.00 m.
p. ; trotuare cu nisip, 26780.00
m. p. ; soseluirI cu macadam,
651923.00 m. p.; pavagiT cu bolovanI,
¡454620.52 m. p. ; pavagiI
cu platra cloplita diversa,
116594.61 m. p.; pavagiI cu piatra
cioplita Turcoaia, 189656.00 m.
p.; pavagiT cu piatra cioplita
Quenast, 134352.00 ; pavagiI cu
bazalt, 10221.60 m. p.; pavagir
Cu lemn, 2803.06 m. p.
La finele anulur 1898, toata
Calca. Victorid, de la Episcopie,
pana la cheiul Dimbovita, a inceput
a se pava cu lemn.
Costut payara. Pavarea Bucurestilor
a costat comuneT, in
ultimele trel decenir, peste 29 de
milioane leI i cu toate acestea,
la finele anulul 1896, din I 000
de strade, cite sunt in Bucuresti
se mal gasea(' 39 strade
nepavate de loc si 56 strade cu
pavagiT de bolovani, foarte incomode
pentru circulatiune. Cauza
acesteI inferioritati este mica
importanta ce ati la Bucuresti
alocatiunile pentru pavagir. Pe
cind la Paris se cheltueste cu
calle de comunicapne cite lel
8.87 pe an si cap din populatiune,
la Viena leT 7.11, la
Buda-Pesta leI 4.06, la Bucuresti
nu cheltuim de eh 3.83,
pe aceste unitap. Daca la inferioritatea
comparativa a cheltuelilor
se mal adauga i faptul
special Bucurestilor, a uneI excesive
desvoltarT de lungimI de
strade, în raport cu populatiunea,
se va vedea usor pentru
ce pardosirea cAlor noastre
de comunicatiun e este in feri °ara'
de eh in alte orase din Europa.
Iluminatul. In trecut.
cum o suta de anI i chiar la
inceputul secoluluI nostru, de
altminterl ca in restul EuropeT,
stradele Bucurestilor eran totalmente
lipsite de lumina; de felinare
niel' nu se pomenea ; indata.
ce s'a flcut noaptea, o tacere
adinca se intindea asupra
Bucurestilor. NimenT nu umbla
noaptea. Rar pe podurile cele
marI ale Mogosoaid, Calicilor,
TirguluT-de-Afara i Beiliculur
prin ulitele boerestI, ca mahalaua
Arhimandritulur (S-sir Apostoll)
i mahalaua GolesculuT
(sub Mitropolie), rar se vedea
esind din curtile Dudestilor, Golestilor,
Brincovenilor, Falcoienilor,
Obedenilor, Grecenilor,
cite o butcl, saA caleasca, precedata
de doI TiganT, ea masabale.
Prin cele-l'alte mahalale nu
se auzea in intunericul adinc de
cit strigatele: «cine-I acolo?» ale
strajarilor sati rasptntiasilor, iar
in vremurl de primejdie, de bejenie,
de duma i razboiti, strigdtele
patrulelor, ale caraulelor
formate din mahalagiT, carT cite
I0-15 cutreeraA mahalaua.
Incet-incet a inceput a se ilumina
si in Bucuresti stradele ;
mal india cu luminArI de seu
din distanta in distanta; apor
fura introduse lämpile cu untde-lemn,
uleiù de rapita. Din
ordinul Vorniciel, in 1830, s'ati
asezat felinare in maI multe strade.
Se ardea unt-de-lemn ; in
total eral-1 955 de felinare, cheltuind
Casa MaghistratuluT cu iluminatul
orasuluT 199881 lel vechT
zo parale. Mar tîrziü uleiul a
fost inlocuit cu petroleul i in
1871 a fost introdus gazul aeriform.
Iluminatul de ad'. Iluminatul
actual al orasulur nu sta in
raport cu suma ce se cheltueste;
Bucuresti e departe de a fi bine
iluminat, iar cauza acesteI inferioritatI
consta, in prima mina,
in tntindere exagerata a orasuluT,
In scumpetea gazuluI i apor
In starea inferioara a materialuld
de lampr cu care se face iluminatul
partilor excentrice. Iluminatul
public se efectueaza in
Bucuresti prin gaz aerian, electricitate,
uleiti mineral dens si
petroled. Cu gaz aeriform se
ilumineazä centrul orasuluT. El a
fost introdus in anul 1871 de o
societate belgiana care a obtinut
concesiunea iluminard, pe care
o exercita i azI inca. Cu petrolea
i uleit1 mineral dens se ilumineaza
partile excentrice, lar
cu /electricitate bulevardele de la
Cotroceni, pana la bulevardele
Ferdinand si Protopopescu-Pake;
noul bulevard al ColteT, Soseaua
Kiselef, Cismegiul, Uzina hidraulicl,
Abatoriul, Teatrul National,