Untitled - upload.wikimedia....

BUCURESTI 699 BUCUREsTI
daca locuinta ast - fel dispusa
se reduce la un apartament de
3-4 camere.
Daca clasa populatiuniI care
pldteste 800 1500 leI chirle pe
an, rar poate avea la Bucuresti,
pentru o asemenea chirle, o locuinta
de 3-4 camere igienice
incapatoare ; mica' comercian-
11, meseriasT si mal cu seama lucratorlI
ati de regula rele si
strimte locuinte pentru 3-400
leT chirie.
Numärul caselor. In cele
807 strade recensate s'al-1' constatat
31067 case, sail corpurT
de edificiI locuibile, din carT
26256 cu partere, 922 cu subsol,
3,353 cu un cat, 464 cu
dota caturT, 65 cu maI multe
caturT ; cele cu un cat, bine inteles,
sunt edificiT cu partere
un cat d'asupra.
Comparind cifrele recensamintuluT
caselor din anul 1897 cu
rezultatele recensamintelor anterioare,
vom vedea ca
In anul 1840 erati 12000 case;
In anul 1859 case cu venit erari
14120; in 1876 proprietatl supuse
Ia fondera. 12968 ; in 1878
case 20323.
La anul 1878 casele recensaie
se /m'Anean in: case cu
parter, 18641; case cu 2 catuff,
1616; case cu 3 catuff, 60; case
cu 4 caturl, 5; case cu 5 caturr,
(Hotel Fieski) ; case cu locuinta
sub pamint (bordee), 6973.
Asa dar vedem ea, de la 1878
si pana la 1896, capitala a cistigat
peste 10000 de constructiunT
si a pTerdut un numár considerabil
de locuinte neigienice,
precum sunt cele sub pamint.
Din cele 31067 de case, sunt
ocupate de: autoritatI, cladirl
publice si institute de cultura,
294; case de banca, 40; marchidanir
si fferariT, 85; manufactura,
264; giuvaergeriI, 63;
croitoriT, hainariT, 206; farmacir
si drogheriT, 44; magazine de
incaltäminte i ateliere, 220;
magazine de mobile, 23 ; cafenele,
cofetariT, 109; restaurante,
133; circiumI, 1817; b erarir, 32;
tipografii-litografir, 27; fotografiT,
9; brutasiT, 90; macelariI Iba hale,
77; magaziT de lemne, 121; diferite
magazil, 2474; florarif, 13;
fabricI, uzine, 87; hotelurI (ara
hanurT), 27; libraril, 16. Restul
sunt case de locuit.
In anul 1896 s'ad ridicat urmatoarele
clac:ni-1 in capitala :
case cu I cat, 1154; Cu 2 caturl,
242; cu 3 caturr, 32; cu
4 catuff, i0 ; grajdurt 41; magaziT,
65.
Illi§carea imobilelor.In anul
1896, 1519 RominT si 284
strainT aü vindut proprietatile
lor ; printre cumparatorT aü fost
1468 RominT si 332 strainT.
Ipotecile contractate in 1896
s'ati urcat la suma de 261442081.
Imobilele vindute s'ari urcat
la suma de 14708884 leT.
Statul posea. in Bucuresti 21
case de locuit, 36 pi-5.01ff si 7
locurI virane, carl aduc un venit
de 150000 leT anual.
Pavagiul. Istoricul.CalatoriI
strainT cî1 aü vizitat in diferite
timpurl capitala noastra,
impresiunile de caldtorie,
precum i datele ce le posedam
in aceasta privintä, ne
spun ca in Bucuresti nu exista
acum dota secole niel tin fel de
pavagiii. Mal tirzin msA, podul
MogosoaieT, podul Calicilor,
podul BeiliculuT, podul TirguluTde-Afara,
ne aduc aminte de un
fel de pardosire. Acesta consista
in birne de lemn, a caror lungime
era cit largimea stradelor
resbective. Aceste birne erati
puse transversal in tot lungul
stradd si fixate prin scoabe de
fler. De ad dateaza numirea de
pod, data stradelor asternute
Cu acest sistem.
E adevarat cd acest sistem de
pardosire, data din nainte de
1806 cad Di onisi e Eclesiarhul (in
«Tezaurul de monumente istorice»)
vorbind despre focul care in
acest an a consumat 5 600 case,
zice cá Voda-Constantin-Ipsilante
a dat in una foculuï, mare
ajutor ordsenilor, inlesnindu-Ila
facerea caselor celor arse si poruncise
sa se faca. casele drept
la rind, sä iasä ulitele drepte nu
suvaite si case/e una mal afara si
alta mal* inauntru ca mal inainte,
de astupa una pe alta, si s'ati
facut pana la un an mal frumos
ora.sul tirguluT cu ulite drepte
Maria. sa a facut toate podurile
ce arsese i cele ce erali
vechT i putrede prefácut».
Prin 18 z 5, alce loan Ghica in
e S crisorile » sale catre Alexandri,
cunde se pomenea trotuar salí
bulevard pe acel Crup».
Prin anul 1825 aceste podurl
de lemn mar exista!'" Inca; erati
aruncate pe rigole i erail pline
de noroiti.
Abia prin anul 1828, sub Voda-Grigore
Ghica, stradele Bucurestiuluf
aü inceput sa se paveze
in mod sistematic cu piatra.
Pavagiul se numea caldarim.
Profesorul francez Béchamps,
care a fost pe acele vremurl in
Bucuresti, intr'un articol («Revista
Nota», anul VII, No. 3),
publica, sub titlul cSuvenire personale»,
date importante despre
Bucuresti.
In urma punereT in aplicare
a RegulamentuluT Organic s'a inceput
pavarea Bucurestilor cu
bolovad de rfü, de la centra
spre periferie.
In anul 1842, un oare-care
Voina Ianos adus din strainatate
o masina de batut tarad
cu care se servea la facerea poduluI
pe stradele Bucurestilor.
In anul 1864-65, sub Cuza-
Voda, s'a dat in intreprindere