Untitled - upload.wikimedia....

BUCURETI 697 BUCURETI
zece orT, una dupa alta, palat,
cazarma, spital si ruina, de zece
orT zidita i rezidita, pustiita,
restaurata i pärasita. A adapostit
pe Caragea cind a ars
palatul Domnesc din dealul Spirer
; acolo a descalecat Domnul
Tudor, cind a, intrat cu panduril
in Bucuresti.
A fost resedinta ortaleT turcesa
in timpul lur Kehaia-Bey
lur Pasvantoglu. Prefácuta din
ruina, i transformata de Voda
Bibescu In palat domnesc, a ser-
Vit de cuartier lur Omer-Pasa,generalilor
rusT i nemtr, soldatilor
bolnavilor a tot felul de ostirr.
La stinga, spre rasarit, in partea
tirgulur, prin prejurul Colter,
erail casele Bárcanesculur (vechia
Posta), ale Candesculur, ale
Cimpineanulur (Eforia Spitalelor
Civile de azr), ale lur Racovitä
si ale Baleanulur (Casa Göbl).
La stinga, pe Podul Mogosoaief,
ari fost casele Vacarestilor
(azT casa Prager) ; casele Damari
(Hotel de France); tasele Meltani
(Polilla) ; locul Colfesculur
(Palatul Regal).; livedea Vacarestilor
(Atheneul romin).
De la Casele Baleanulur si ale
Barcanesculur se intindeati pivnitr
si gangurl suterane pana la
palatul de azT al Societater de
asigurare aNationala» din str.
DoamneT. Aceste suterane mergeati
pana la Curtea Vechie
serveail de ascunzatorT in vremurile
trecute.
La Biserica Oltenilor se lspavea
orasul i Incepea o padure
deasa.
Casele boerestr, acum loo de
anT, eraii de zidurT tarr ca de cetate,
in cite patru i sase
ramizr, cu odar multe si marr,
cu pivnite adincr i boltite, cu
invelitoarea de sindrill
aproape de dor metri cit
casa, ca A. nu lie zapada si sa
se poata scurge apa mar lesne.
65620. ilarelc /Achatar GeografIc.
Curtea caselor era inconjuratä
de zid bolovanit, inalt
gros, poarta cu bola, cu usT de
stejar ferecate, cu foisor d'asupra,
unde palea ziva í noaptea
Arnautir.
Fie-care casa mare avea biserica
in curte san in corpul
casa, la un colt. Familia Dudesculur
era pe acea vreme cea
mar bogata din tara. Coprinsul
lor in Bucuresti incepea de Ruga
sfintir Apostolr i mergea
pana in podul Calicilor, aproape
de Antim; cuprindea mar tot
spatiul dintre gira i dealul SpireT.
AzI nu se mal gaseste
cea mar mica urma din acea marire,
nicr in zidurr, niel in picior
de om. Cu vornicul Nicolae Dudescu,
nepot al lur Antioh Cantemir
i unchia despre mama
poetulur Iancu Vacarescu, s'a
stins i numele i colosala avere
a Dudestilor.
Ati fost inginerl i arhitectr:
in 1832 Hartel «Arhitectonulp ;
«Capitan de inginerTz. Blaremberg,
lnsärcinat cu facerea de
case, caldarim, sosele si indreptare
de ulitr; in 1843 inginerii
Moritz von Ott si Vilacros. Acesta
din, urtna a zidit vechiul
ospel comunal, de pe plata Sf.
Anton, care a ars deja de multa
vreme. Spre memorie publicam
ad ttxtul pietreT comemorative
ce s'a pus la fundatia ospelulur
comunal :
Afexandru Dimitrie Ghica Voevod
Intru prea fericitele sale zile J S'a dadit
aceastä. Casa a orayuluI J Dupg planul
arhitectonuld Al/ J Xavie Vilacros
De ra4terul AndreI Stamate J Prin ostrdia
PresidentuluI SfatuluI Ori.linesc I
paharnic i cavaleru J Comite Scarlat
Roset i a mgdularilor acestul sfat
D-lor Serdar Ptrvu Asan I Boeruld de
neam Teodor Balabun I NeguOtoruluI
loan Iliad I Si SecretaruluI acestul Sfat
D-luI Pitarulut Constantin Pencovicl I
In pia0. Grigore Ghica Voevod I La anul
1842 Septembrie 6 I Bucuretti
Casele de agr. Casele din
Bucuresti, cele din stradele centrale,
sunt in maioritate case
noul; ele sunt construite de
zid de caramida ; ornamentatia
fatadelor nu laza de dorit,
lar stilul constructillor este
diferit; gasim de toate felurile,
mar cu seamä tusa: cele maurestr,
rococo, renastere, roman,
elvetian ; in timpul din urma s'a
inceput a se amesteca n arhitecturá
si motive nationale romine.
Constructia caselor in Buturesti
a luat in ultimir anr proportir
marT, mar cu searnd ca
Creditul Urban face posibil
celor cu capitalurl miel a-sT avea
casele lor. Nu mar departe
de cit in ultimir dor anT s'a cerut
autorizatil de la primárie
pentru constructia a 10,000 de
case nota.
Mar toate locurile virane de
pe bulevarde se umplu de case.
Casele din mahalale sunt
mal vechT sail mar nota, fiecare
cu cite o curte intinsa
gradina. Incet-incet patrunde si
la mahala dorinta de constructul
nona.
Cu cit mergem In spre partile
excentrice, casete se raresc
si cele in finta sunt case mar
mult bordee in felul caselor
de la tara.
In ce priveste scumpetea chiriilor,
aceasta se datoreste, nu
uneT rente exagerate a proprietatir
cladite, ci modulur, placut
de sigur, dar putin economic,
de a dispune locuinta. In general
se voeste ca ea sa alba
o curte si, de se poate, o gradina
proprie; sa fie degajata
de orr-ce alta cladire vecina si
ca ornamentatiunea, in exces pe
din afara, sä fie bogata in interior.
Toate aceste exigente
scumpesc costul cladirer i cheltuiala
intretinerer, si, prin urmare,
i chirla, mar cu seama
88