Untitled - upload.wikimedia....

ALEXANDRIA 49 ALEXANDRIA
intindere se urca. la 753 hect.
Vinul ce ele produc este de o
calitate excelenta, Insa nu se
poate conserva vara. Productiunea
vinuluT acestor va atinge
in uniT anT suma de 30000 hect.;
totusT nu este suficienta pentru
consumatiunea locala, ci se maT
introduc In oras vinurT si din
alte partT ale Viril'.
Populatiunea este de 11503
sufl., 5546 c. de fam. si 2110
contribuabill. Dupa nationalitatT
sunt : 9774 RominT, 928 SirbT,
685 BulgarT, 26 GrecT, 59 EvreT,
8 Germanr .$i 12 Austro-ungarT.
Dupa confesiunT, 11413 ortodoxr,
2 catolicT, 8 protestantr
si 59 mozaia.
Numarul vitelor : 10051 capete,
din cad 1552 cal, 64 magarr,
2772 vite cornute marT,
4673 vite cornute miel' si 1041
porcT.
Siguranta publica in oras este
incredintata unuT politaT, ajutat
de un comisar-director cu tra
comisad si altT agentr politienestI
inferiorT. Orasul e impartit
in treT despartirT : coloarea
de rosu, de galben si de albastru.
Cheltuelile intretinereT
politier sunt in sarcina com.
Administratiunea com. este conclusa
de consiliul com., compus
din 15 membri, avind ca delegatT
pe primar si doua ajutoare.
Pentru instructiunea publica
sunt treT scoale primare de 131etT
cu o populatiune de 364
elevI ; dota scoale de fete cu
137 eleve si un gimnaziti clasic
cu patru clase si 116 elevT.
In Alexandria este resedintd
de judecatorie de ocol, resedinta
circumscriptiuner I I. fiscale
si a batalionuluT al II-lea
din regimentul 20 dorobantl ;
are si un oficia telegrafo-postal
sí telefonic, al cdruT venit pe
exercitiul 1896 97 a fost in
total de 47012 1. 30 b. si anume
54042. Afarole Dialionar Geografie.
246 1. din telefon, 13390 1. 50
b. din telegraf si 33375 1. 8o b.
din posta.
Spitalul comunal-judetean are
25 paturl cu un medic si un
sub-chirurg. Are doua piete
marT, una pentru cereale, unde
populatiunea rurall din satele
de prin prejur .$i din judetul
Vla5ca vine In fie-ce Vined asi
desface productele si a se
aproviziona cu cele trebuincioase
si o alta piata unde este
concentrata vinzarea tutulor articolelor
de indestulare zilnica.
Ca constructiunT mal insemnate
are treT otelurT: Theodoru, Iacovache
si Paspale (cu o sala
de spectacole).
Dintre edificiile publice se
poate cita catedrala SE Alexandru,
o cladire mareata, inceputa
in anul 1875, dar neterminata.
inca.. Localurile primaria,
scoalelor publice si a altor
autoritatT lasa mult de dorit.
Orasul Alexandria prezinta o
deosebitä importantd prin insemnatul
numar de prävaliT si
prin comerciul intins ce face
cu locuitoriT satelor de prin prejur,
dupa valea VedeT, a TeleormanuluT
si din jud. Vlasca.
In anir 1853 si 1854 Alexandria
suferi si ea, cu intreaga
tara, greuatile ocupatiunilor
straine. Ad isT avea stabilite
armata rusa, depositele de aprovizionare,
spitalele, etc.
In timpul resbeluluT pentru
independenta din 1877, acest
oras a fost un centru insemnat
de aprovizionare a trupelor ru-
, sestT, si dind aceste trupe fusera
invinse, In luna August,
acel an, in ata PlevneT, de ostirile
la Osman-Pasa, spaima
se raspindise si printre populatiunea
din Alexandria, care Incepuse
a pdrasi ora5u1, apuclnct
calea catre muntT. Imparatul
Alexandru al II-lea, marele duce
Nicolae si Tareviciul IsT stabilira
pentru scurt timp cartierul
general In Alexandria si de aci
au trecut la mosia Dracea.
Cu ocaziunea sapaturilor ce
s'ati facut imprejurul AlexandrieT,
in interes arheologic, s'au
gasit diferite produse de olarie,
pe carr d-I Tocilescu le atribue
epoca pre-romane; asemenea
s'aa gasit si fragmente de
diferite unelte. Pe linga Alexandria,
d. Tocilescu a constatat
si existenta a dota valurT de
pamint, carr plecaa dela Olt si
mergeaa spre Frasin, la N. de
Giurgia.
Pentru comercia de cereale,
care a luat mare avint de vre-o
15 anT, s'aa construit in oras
multime de magazff ; desfacerea
cerealelor se facea prin portul
Zimnicea ; de la constructiunea
Enid ferate Costesti-Magurele,
mare parte din producte se transportaa
la Rosiori, pe unde se
aduceaa o parte din marfurile
destinate comerciula local, iar
o alta parte din marfurT se aducea
tot pe la Zimnicea, din
cauza eftinatatiT transportula pe
apa.; dar de la inaugurarea 1-amura
de linie ferata Rosiori-
Alexandria (Septembrie 1895),
transporturile se fac numaT pe
aceasta cale.
Cea mal mare parte din locuitorT
se ocupa numaT cu agricultura,
invoindu-se in dijma.,
atIt pe domeniul orasuluT, dt si
pe alte mosiT Invecinate.
Budgetul comuneT pe anul financiar
1890-1891 a fost la
veniturT de ler 252411 si la cheltuelT
tot atit ; in interval de 5
anT, veniturile aa sporit.
Comuna si odiseniT trag un
venit insemnat din bilciul anual
de la RusaliT, care se tine pe
dealul de d'asupra Veda, la marginea
orasuluT, l'higa soseaua Alexandria-Giurgiu
si unde sunt
7