Untitled - upload.wikimedia....

BUCUREM 696 BUCURETI
gistrat niel un divort in anul
1896.
Cauzele deceselor. Cauzele
deceselor in 1896 ni se prezintä
urmatorul mod :
Boale infectioase . . . 1650
ale sistemul. nerv. 772
apar. resp. 1252
» circul. 35!
20 digestiv . 913
» genit. urin. 202
De accidente vi moarte violenta
15 8.
Tuberculoza.Din toate boalele
tuberculoza sub toate formele
sale este una din boalele
carl da o mortalitate foarte mare
In capitala Rominiet Aproape
a 5-a parte din numárul total
al deceselor pe fie-care an se
datorevte acesteI boale contagioase
i infectioase.
Numarul deceselor cauzate de
aceasta boala groaznica in anul
1896 a fost de Hoo, iar comparativ
cu cinc! anI anterior-1
ni se infatoveaza in urmatorul
mod:
1891 803
1892 910
1893 . 832
1894 865
1895
1896
.
. . .
959
'100
Procentul mortalitatiT generale
de tuberculoza pentru anul
1896 a fost deci de 18°/o
din numarul total al deceselor,
iar mortalitatea la l000 locuitorl
de tuberculoza a fost de
Mortalitatea de tuber-
4-13°/o
culoza s'a manifestat ast-fel in
anul 1896 in cele 5 colorl ale
oravuluI :
Rovu . . . 8o
Galben . . . 292
Negru. . . . 221
Albastru . . 196
Verde . . . 311
In total. . 1100
Dupa cit se vede mortalitatea
de tuberculoza se ....marevte in
capitala intr' un mod dei lent,
dar totuvr foarte simtitor.
Vrasta la care tuberculoza
ucide un mar mare numar de
victime pentru capitala este de
la I() anT pana la 40.
Pe profesiunT, mortalitatea de
tuberculozä se imparte In anul
1896 in urmatorul mod : arendar,
2; barbied, 7; cizmarr, 24;
colocad, 4; eroitorT, croitorese,
137; comerciantI, 73; dulgherl,
timplarT, tapited, 39; farmacivd,
2; ara profesie, 361; functionarT,
6o; legatorl de cartI, 2
pantofarT, 7; macelarT, 8; mecanicT,
frerad, 15; muncitorl cu
miinile, 171; militad, 22;
torl la regia tutunurilor, io; lucratorT
la fabrica de chibriturT,
2; pensionar!, 5; precupeff, lo
profesiunI libere, 8; profesor!,
lo; rentied, 6; salahorl de zidad,
4; samsarT, 4; scolarT, 19;
servitori, 50; spalatorese, 7;
tinichigiI, 7; zidarl, 9; zugravI, 7.
Casete. Acum loo de ata.
In Bucurevti, palaturile Domnegf,
manastirile i casele boereva,
s'ati prefacut in cenuve
vi in ruina., de cite treT vi patru
orT pe secol, ara sa lase
macar urme de existenta vi de
marimea lor.
Unde se mal pomenevte asta-zI
de palatul Curtea- Veche,
de casele VistieruluT Dan, de ale
Väcarevtilor, de ale Dudevtilor,
de palatul Domnesc din dealul
SpireT, care, vase anI dupa terminarea
luT, era prefacut intr'o
mareata. ruina, luind apoT numele
de Curtea-Arsa.
Pe linia meridionala a oravuluT,
printre pomT i printre turbe,
eran hanurile cele mad: Serban-Vodd,
Constantin-Voda, sf.
Gheorghe, etc., curli mad
trate cu zidud inalte i tarr de
jur imprejur ; cu portl groase
de stejar captuvite cu fier, legate
in piroane, vine vi lanturl.
In milloCul curiì, biserica ocolita
de case tarl de zid, compartimente
unele linga altele,
cu uvI de fier, cu odäl, toate cu
ferestrele i cu uvile pe un pridvor,
cae ocolea hanul dintr'un
capat pana in altul.
Inteacele zidud se refugian
crevtiniT , inteacele pivnite
boite iY inchidean giuvaerurile,
valurile, argintaria i baila in
timp de razmeritä, de balenie,
de foc 11 sabie. Locuitorir Bucurevtilor
gasean scapare pentru
eT i averile lor la picioarele
altarulul vi la tarja zidurilor.
Casele boerilor celor marl eran
cele mal multe aproape de
malul girleT. Incepind din susul
Dimbovitel era casa lur Pana
Filipescu, mal la vale venea caminul
Cantacuzinevtilor pana la
casete Colfesculul, pe ruinele
caror s'a ridicat mal in urma
casa logoatuluT Dinicu Golescu,
palatal regal de azT. Tot pe muchia
dealuluT, pe apa la vale,
eran casele lul Constantin Cretulescu,
mal in jos casele banuluT
Scarlat Ghica din Gorgan.
Peste gira, in dreptul Zatarultd,
unde este prefectura de Ilfov,
era casa banuluT Duraitru Ghica
vi din jos de Sfintu loan era
casa Vacaresculur, chiar in locul
unde este casa BaronuluT
Belu i mergea panä in zidul
bisericeT Magureanu.
Dincolo de sfintul Spiridon
era casa luT Manolache Brincoveanu
vi peste &la, pe malul
drept, casa Dudesculul. Mal jos,
sub dealul MitropolieI, venea
casa luT Nicolae Brincoveanul, al
careia cuprins se Intindea pe sub
poalele dealuluT pana. in zidurile
sfinteT Ecaterine vi ale BalaceanuluT.
Aci s'ati succedat oaspetT de
toate marimile vi de toate neamurile.
Aceasta casa a fost de