Untitled - upload.wikimedia....

BUCURE$TI 692 BUCURE§TI
gate de tot soiul; hotelurile, restaurantele
i localurile de consumatie
de primul rang; mare
arterg de viatg de capitalg
din Occident, calea VictorieT,
e punctul de gravitate al Bucurestilor.
Imediat, din aceastO ramull.
de viatA, intrgm in frumoasa
osea Kiselef, un fel de
Champs Elysées din Paris sati
Prater din Viena, al capitaleT RegatuluT.
E locul de recreatie al
Bucurestenilor. Cu soseaua Kiselef
se terming, in partea aceasta
(N.), Bucuresti i imediat dam
In soseaua Nationalg, care duce
la Ploesti.
Din calea VictorieT se desface
in spre N.-V. calea Grivitel,
care duce la gara de Nord
si care e in legAtura cu soselele
in spre Pitesti i Tirgoviste. Pe
ca lea GriviteI se afta depozite
insemnate de var, ciment, c5.rAmizT,
marmorg, etc. precum
depozite principale de cherestea.
Nu departe de strada LipscanT,
prin stradele CovacI
Smirdan, e calea RahoveT, pe
rnalul drept al Dimboviter, cuartier
foarte activ. Palatul de Juscu
toate instantele judecgtorestT,
se afta in aceastg stradg,
care duce la Alexandria (S.-
V.) prin o osea judeteang.
Calea Serban-Vodg, care duce
la Giurgiti i calea VAcAresti,
care comunicg cu Oltenita (S.-E).
sunt de asemenea centre principale
si populate.
Vine apol piata Sf. Anton, cu
halele, cu ma azule l cu furnicarul
eT pitoresc si permanent,
de cum se face ziug i rang in
adincul nopteT. Hrana Bucurestilor
e concentratg. ad; cele
necesare traiuluT se aduc si se
desfac aci pe toatA intinderea
capitaleT.
Din piata Sf. Gheorghe ddm
apoT in strada Coltel, unde se
aflg spitalul cu acelasT nume, in
stradele Teilor, Polond i in calea
Dorobantilor, strade principale,
populate.
Calea Dudesti, intre calea Mosilor
i calea Vdcgresti, cuartier
sgfac i locuit in mare parte de
EvreT, de asem enea i calea 13
Septembrie sunt unele din cele
mal lungl artere de comunicatie
din Bucuresti. Aceasta e mal
mult locuitg de populatia muncitoare
si de mahalagiT. E cartierul
militar ; arsenalul i cazarmele
principale din Bucuresti
sunt in aceastg parte.
O stradg lungg, aproape de
4 kil., e si strada Traian, care
incepe din calea VdcAresti, pe
tarmul sting al DimboviteT,
dupg cc tae calea Dudesti, calea
Cgldrasilor, Bulevardele Protopopescu
si Ferdinand, dg. in
calea Mosilor. In fine, o altg
stradg, lungl de 21/2 kil., e strada
Romang, care incepe din calea
VictorieT si se terminl in
calea Mosilor.
O importantg cu totul deosebitä,
din maT multe puncte de
vedere, aü cheiurile DimboviteT,
earl tae colorile de Verde,
Rosu i Albastru. Inteun viitor
apropiat aceste pgril vor
lua o dezvoltare insemnatg in
mersul vieteT bucurestene.
Bulevardele aceste artere
de aer si purificare, cum se
pronuntä un cunoscut higienist
francez marile bulevarde sunt
demne a nu fi trecute cu vederea.
Ele ating i tae toate
colorile din Bucuresti, exceptind
coloarea de Albastru. Din
parcul resedinteT princiare de la
Cotroceni, porneste bulevardul
IndependenteT, si de la podul
peste Dimbovita la numele de
bulevardul Elisab eta; din calea
Victorier, continuA sub numele
de bulevardul Academiel ; lar
de la strada ColteT la numele
de bulevardul Carol I i, in
dreptul elipsel a II, se desparte
in doug ramurT, cu care se inchee
la extremitatea orasuluT ;
una poartä numele bulevardul
Ferdinand, alta bulevardul Pake-
Protopopescu, dupa numele
posatuluT primar, care l'a creat.
De asemenea maï insemnAm :
bulevardul Maria, terminat nu
de mult si care trece in dreptul
colinel de la Mitropolie,
lingg Plata-Mare i lingd Spitalul
Brincovenesc.
Bulevardul NeatirndreT in spre
V., care porneste din intretgietura
càeT Rahova i cheiul drept
al DimboviteT.
Bulevardul ColteT, (neterminat)
porneste din piata SfintuluT
Gheorghe i rgspunde la soseaua
Kiselef; acest bulevard
va fi in curind unul din cele
mal frumoase i sAngtoase cuartiere
din Bucuresti. Expropierile
pentru bulevardul Coltel ail costat
comuna suma de peste patru
milioane leT.
Mal insemnAm bulevardele
Municipal (peo distantg de 2 kil.),
NorduluI, Dosul-GgreT, DomniteT,
TdbAcarT (care duce la Abatoriti),
Schitul-Mggureanu, etc.
Nomenclatura stradelor.
Stradele Bucurestilor aù fost numite
dupI bisericI, dupg meseriasiT
carT le locuiati, dupg numele
unor persoane insemnate;
altele mai in urmA dupg evenimente
politice ce s'an desfdsurat
in lungul timpulur, precum
si multe dupg fantezia edililor
dupA vremurT. Asa avem, dupg
mesen ii bresle : Agricultori,
Blgnari, Boiangi, Bragagiuld,
,Brutarul, Butasilor, CAldgrari,
CAldretilor, CAluggrilor, CgrAmidarilor,
Cgrutasilor, Covacl, Chiristigiilor,
, Dogari, Dulgheri, Flinari,
Egunari, FieraruluT, Glitanilor,
Ghiocilor, GrAdinarilor,
LAptarilor, Lgutarilor, MAcelarilor,
Mgmulari, Mgturari, Mg-