Untitled - upload.wikimedia....

BUCURETI 691 -
BUCURETI
subdivid in: Strade 700; Bulevarde
i5; Cal 18 ; Sosele 20;
FundaturT 6o; IntrarT io ; Piete
io; Stradele 6; PasagiT 6; Alee
4; DrumurT 4 ; Squarurl 2; CimpiT
12; Sauce §i Catune 7 (acestea
in Coloarea de Negru).
Toate aceste strade stint In
lungime de 226 kil.
Panorama stradelor vechiulza
Bucurefti. Privind din Dealul-
MitropolieT spre Crucea Slobozia
din calea Serban-Voda, monument
ridicat in memoria banlieT
dintre Leon-Voda §i boerii
pribegf, cad hotarlsera sa nu
maT sufere pe GrecT, se zarca
ascunsa printre copad i biserica
sf. Atanasie, zisa Bucur. Aceasta
biserica, cu turla eT rotunda
ca o ciuperca, Cu strea0na e0tA,
afundata pe acea vreme intre
arborT secularI, semana cu un
copil sub o umbrela, rezemat la
tulpina unuT stejar frumos.
Mal la dreapta, fprintre crengile
copacilor, in virful une turle
de indrila neagra, cu mu§chiti
pe dinsa, se zarea crucea BisericeT
Oltenilor , templu modest,
dar care ne aduce aminte
lupta eroica a celor 24 tOvarl§r
al luT Himariotu, cazind unul
dupa. altul, Oa. la ceT doT din
urma, earl facindull drum cu
iataganul printre 2000 de Turd,
TatarT 0 ZaporojanT, s'atí dus sa
moara, pentru liberarea patrieT
lor, la. Misolonghi.
Urmind cu ochiul tot inainte,
peste Tignita, trecind de sf. VinerT
spre Scaune, se vedea foiprul
de foc, o capo-d'opera de
dulgherie, un fel de scara pisiceT,
formata de o multime de
birne rezemate unele pe altele,
printre cart se vedea ca printeun
gratar Biserica- cu - SfintY,
a.5a numita, pentru cä pe din afait,
de jur imprejur, erati zugravitT
invatatiT antichintiT.
In mijlocul orapluT, Intre Cur-
tea-Vechie 0 Coltea, era Tirgulcel-Mare.
NegustoriT vindead in
n4te §andramale.
Dincolo de tirg, prin Lucaciti,
pe la Udricani, in Bati§tea 0
spre Vergu, eraU in toate partile
livezT, gradinT 0 maidanurT,
cite-va case cu doud-treT °dal,
a cdror inaltime, cu inve4 cu
tot, nu trecea de 2 stInjenT de
la pamint, aruncate pe cimp,
farä niel o orinduiald, fárä nicI
o aliniere.
Asta-zi Gradina BresliI, Pitar-
Mop, Livedea Gospod, Gradina
DeOuluT, curtile, finariile 0 gradinele
mandstirWf 0 boeretT,
s'aù transformat in suburbiT 0
strade frumoase 0 populate.
Filaretul era pentru Bucure§tean
un loe de pelerinagia. Acolo
batriniT conduceatí copiir
In preumblare.
Apa din C4meaua FilaretuluT
era un izvor de sanatate 0 bogätie.
Vara, dimpia era acoperita
de lucratoare, fete 0 neveste,
mqtere, calfe 0 ucenice,
earl limpezeatí testemelurT in
fintina.
Prin Iunie, maidanurile de pe
malul &lei' erati pline de femer
adunate pilcurl In jurul caldarilor,
din care trageati mama
de pe gogo§T.
Sub Radu-Vodä era a. ezata
breasla Tabacarilor.
Ulita 4licarilor s'a numit ditva
timp ulita Franceza 0 asta-zI
poartà numele de strada Carol
I. Strada Covaci de azI se numea
Poarta-de-Fier sati Poartade-Sus,
cuartier de meseria4; str.
Selarr, Poarta-de-Jos sari Poarta-Mica;
Plata SE Anton se numea
Pu§caria , cad aci era inchisoarea.
Mahalaua Boteanuld
e strada Clementei de azT, mahala
lin4tita. 0 retrasa; mahalaua
Ancuta e Vergul actual ;
mahalaua ArhimandrituluI, SE
Apostoli ; mahalaua GolesculuT
reprezinta stradele de azI de sub
Mitropolie. In mahalaua GolesculuT
era cuartierul boeresc. In
str. Scaunelor erati scaunele macelarilor
; in str. General Florescu,
eratí pescariile. (Pentru
detain' maT ample a se vedea
§ Istoria Bucurqtilor).
Centrele de azt mat principale.
Ca 0 in vechime, centrul
de activitate 0 mi§care comerciala
din Bucure0i, azT e tot
in pArtile dintre bisericuta luT
Bucur 0 Plata SE Gheorghe. Aci
e centrul legaturilor sale cu provincia.
Din piata SE Gheorghe, se
desface, in primul rind, str. LipscanT,
care se intretae 0 se leaga
cu stradele S elarT, Smirdan,
Carol I, cele maT frecuentate
strade, cu cele mal frumoase
magazinurl de manufactura, de
articole de moda 0 lux, de imbracaminte
0 incaltaminte. Una
in alta vin apol, stradele: DoamneT,
Decebal , CovacT, Gabrovenf,
Bdratiel i Coltea, de asemenea
mult frecuentate. E cuartierul
marelur comerciti, al ca.selor
de comision, al caselor de
banca 0 al zarafiilor, al depozitelor
marT de manufactura 0
coloniale.
Tot din piata SE Gheorghe, se
desface una din cele mal lungT,
plina de activitate 0 mar in fierbere
strada din Bucure§ti. E
vorba de calea Mo0lor, peste
3 kil. de lungd, care duce la
Obor, centrul comerciuluT de
grine 0 cereale. Prin §oseaua
Mihaiti-Bravul, in care se termina
calea MoOlor, e stabilita comunicatia
Bucurqtilor cu Braila,
prin §oseaua judeteana.
Strada LipscanT se leaga Indata
cu calea Victorier, frumoasa,
0 plina de viata, dentrul
activitateT 0 al m4careT.
Totul e concentrat ad : magagazinurl
frumoase, luxoase 0 bo-