Untitled - upload.wikimedia....

BUCURE§TI 690
soarelur, dota conditiunT necesare
pentru igiena orasulur.
Daca vom compara Bucuresti
cu capitala Francia, vom vedea
cä Parisul, cu o suprafata de
7802 hect., are aproape 2 milioane
de locuitorr, pe cind capitala
Ron:dala, cu 5000 hect.,
posea o populatiune de 232009
locuitorl (recensdmintul din anul
1894), ceca ce revine la 130
m. p. de locuitor, pe cind in
Viena, de fie-care locuitor nu e
de eh 36 m. p., la Paris 35 si
la Buda-Pesta 65. DecT rezulta
ca pe actuala suprafata a Bucurestilor
ar putea locui mal
bine de un milion de locuitorr.
Aspectul general. O impresiune
placuta face marea de verdeata,
cultivata $i necultivatä,
din imensele gradinT private si
publice, care bate la ochr calatorulur,
cu deosebire la intrarea
In oras prin gara Filaret. Cu
totul alt-fel e impresiunea aceluia
care inträ in oras prin
gara de Nord ; prin acest punct
Bucuresti face impresiunea unur
ora s mare, care acum e pe cale
de a-sl schimba ata. Unele partT
atl caracterul unuT oras modern.,
iar altele reamintesc vechile timpurl
de restriste, cind proprietarir
nu se puteati gindi la construirea
unor locuinte solide. Calea
Victoria, stradele LipscanT,
Carol, S elarl, Colter, Smtrdan,
etc., sunt prevazute Cu pavagir
bune si trotuare modeme; pretutindenr
firme comerciale, o
circulatle vie, multime de träsurl
elegante, frase de cal aprig-T.
Pompoasele edificiT de pe
bulevardele Elisabeta si Carol,
dovedesc ca Bucuresti in viitorul
cel maT apropiat vor putea
rivaliza, in aspectul lor, cu orasele
marl din Occident, mal
ales daca bulevardele i calle
proectate se vor duce la inde-
plinire. Aspectul orasuld e in
parte conditionat si de cursul
Dimboviter ; cheiurile Dimboviter
sunt inzestrate azr numal
Cu putine zidirT moderne, dar
ati un frumos viitor i vor deveni
de sigur un cuartier de
frunte. Singurul pacat al Dtmboviter
e ca nu are apa cit ar
trebui s'o alba un riti care strabate
capitala unur regat.
Pärtile mal externe ale orasulur,
numite i mahalale, d'era
un tabla' putin incinator ; case
vechr, cu ferestre microscopice,
d'inaintea lor o curte mar
mica sati maT mare, strade cotite
i nepavate; toate acestea
sunt energice indemnurr pentru
administratia Bucurestilor de a
continua ara intrerupere gigantica
lucrare a modernizara oras
ulul.
Impärfirea administrativä.
In privinta administrativa, intregul
teritorili al orasulur Bucuresti
e impartit in cincr colorl,
sub-impärtite si ele in sectii;
si anume :
Coloarea de Rosu, circumscriptia
saü ocolul I, cuprinde
centrul orasulur i constitue un
nerv insemnat de viata i activitate
a Bucurestilor. Aci se alid
grämddite o parte din autoritatile
mal principale ale orasulur.
Ca strade insemnate In aceasta
coloare, remarcam elite Serban-Voda
i Rahova.
Coloarea de Verde, circumscriptia
sati ocolul II, cuprinde
Vestul si Nord-Vestul orasulur
si se intinde de la cobarea
de Rosu, spre N.-V., intre
calea Victoria i calea Rahova.
In aceasta coloare insemnani:
calea Cotroceni , calea
Plevner i calea Griviter.
Coloarea de Albastru, circumscriptia
sati ocolul III, cuprinde
Sudul orasulur si se intinde
de la coloarea de Rosu spre
BUCURE§TI
S., intre calea Rahover i ca.
lea Dudestr. In aceastä coloare
e concentrat cuartierul evreesc.
Strada principal6.: calea Vacaresti.
Coloarea de Negru, circumscriptia
sati ocolul W, cuprinde
Estul orasulur si se intinde
de la coloarea de Rosu spre
E., intre calea Dudesti i calea
Mosilor. In aceasta coloare,
afara de calea Mosilor, mal insemnam
calle Ianculur i Calarasilor.
Coloarea de Galben, circumscriptia
sal-1 ocolul V, cuprinde
partea de N. a orasuldi
si se intinde de la coloarea de
Rosu, spre N., 'filtre calea Mosilor
i calea Victorier. Cel mar
frumos i sanatos cuartier al o-
Insemndm in aceasta
coloare strade mar principale ;
calea Victoria, soseaua Kiselef,
calea Dorobantilor, str. Romana,
Icoaner, etc.
Numiirul stradelor. Dupa
investigatiunile fácute de Primaria
capitaler, s'a putut afla
Bucuresti posea peste woo de
cE, strade, stradele, intrarT, alee
si fundaturr; din acest numar
ati fost recensate abia 807
strade, etc., remanind decT
peste 200 de stradele i fundaturt
marginase nerecensate . Mare
parte tusa din aceste stradele
n'ají numirl, lar casele n'ad fost
numerotate nid °data, asa cd
recensarea lor va fi foarte anevoioasa.
In 1789 Bucuresti avea 88 de
mahalale.
AzT sunt in Bucuresti:
652 Strade cu planurr ridicate,
625 aliniate,
219 » nivelate,
520 decretate,
307 numerotate,
392 nomenclaturate,
403 pichetate.
Din acestea, dupa felul lor, se