Untitled - upload.wikimedia....

BI:CURETI 689 BUCUREM
seaua lunga de
3250 metri.
Periferia cea nona. In anul
1894, autoritatea comunall
nind cont de diferitele dificultät.1
administrative, despre carI
am vorbit mar sus, a stabilit
prin lege zona orasulul, asa ca
teritoriul comund Bucuresti are
azr urmatoarele limite fixe : kilometrul
5 de pe soseaua Kiselef;
intrarea gráldineT Herastraul-Vechiti
; extremitatea de
N. a gropilor Floreasca ; lacul
Colentinel (la Tela); malurile
Colentiner; podul de la Zalhana ;
malul drept al Colenting si al
laculur Fundeni, pana in lipa de
la Fabrica de otet a lur Niculae ;
strada Catelul, pana la gropil e
lur Christea ; penitenciarul Vacaresti
; soseaua Vacaresti ; kilometrul
46°20 de pe catea Rahover;
ciMitirul Ghencea ; Pirotecnia;
Moara lur Macedon;
cimitirul Pomenirea (sf. Vinerr).
Intpärlirea terenulur. In
privinta intinderel terenului, Bucuresti
cuprindea pana in 1894
trer ocoale, carl sunt ca trer
cercurr concentrice.
Ins5. limita Bucurestilor nefiind
determinata, er se intindeat,
de la marginea ocolulur
II, la infinit. A fost dar vorba
de a se limita acest al treilea
ocol i marginea lur s'a
pus mult mar incoace de la
ultimele cladirr de la extremitatile
orasulur. Pana la aceasta
limita se intinde Bucuresti propriti
zis. Peste acest al Ill-lea
ocol, s'a fácut un al IV-lea, care
se intinde pana. peste ultimele
cladirr de pe partile marginase
ale orasulur.
Acest al 1V-lea ocol e o zona
mal mult rurala, o zona rezervata
plantatiunilor i fabricilor.
Puterile administratiunir Bucurestilor
se intind pana la limitele
acestur ocol i reglemen-
IRISO. Mari* Dio( fonar Geoeral4.
tele municipale, care sunt acolo
In vigoare, tind sa dea acester
regiunI caracterul rural.
Marginea exterioara a ocolulul
al 111-lea se stabileste astfel
: soseaua Bonaparte ; soseaua
Stefan-cel-Mare ; strada VaporuluI
; strada Sf. Dumitru; strada
Zidurilor ; soseaua Mosilor pana
in soseaua Pantelimon ; strada
Rotarilor; strada Chiosculur pana
in bulevardul Pake-Protopopescu
; soseaua Mihaiti-Bravul ;
calea Raionulur ; calea Dudestr ;
soseaua Vitanulur; strada Foisorul;
Abatoriul ; strada Livedea-cu-Duzr;
strada Girlita prelungitA
; strada Fratilor ; strada
Morilor pan5. la scoala Cuza-
Voda ; strada Linarier pana in
prelungirea stradei erban-Voda.,
interseetia stradeI i i Iunie cu
bulevardul Neatirnarir; coasta
dealuluI Filaret pana in bulevardul
Maria ; ealea Viilor; catea
Rahover din Viile pana in strada
Sabinelor ; strada Sabinelor,
ealea 13 Septembre ; strada Puisorulur
; strada Izvor ; strada
Carol Davila; strada ;
splaiul drept al Dimboviter; podul
Cotroceni ; strada Francmasona
; soseaua Plevner; soseaua
Basarab ; soseaua Grozavesti
; soseaua Filantropia ;
strada Cismeaua Kiselef ; soseaua
Kiselef pana in soseaua
Bonaparte.
Proprietätile ce se afil pe marginea
exterioara a stradelor sati
soselelor carT stabilesc marginea
ocolulur al lit-lea, sunt privite
ca facind parte din acel ocol,
ara ins5. a se intrupa in ocolul
al III-lea, prin aceasta dispozitie,
de cit cel mult pana la
'o° metri, in profunzime, din
acele proprietati.
Snftrafala oraplut inainte de
i894.Din mica cetate de odinioara,
neinsemnata atit ca intindere
cit i ca populatie, in-
conjurata de padurT i baltoace,
treptat-treptat s'a dezvoltat orasul
de azI. Dezvoltarea s'a facut
repede in ultimir 50 de anT,
mar cu seama.
Perimetrul orasulur Bucuresti,
dupa vechea zona, e de 28,174
kil., lar dupa zona cea noud ar
fi ca de vr'o 55 kil.
Suprafata orasulur coprinsa,
dupa zona cea vechie, intre soselele
: Basarabilor, Bonaparte,
Stefan-cel-Mare, Mihaiti-Bravul,
Vacaresti, Viilor, Doamner, Pandurilor
i Grozdvesti, este aproximativ
de 32 o hect.
Diametrul orasulur, cotat intre
soselele inconjuratoare, este
de 7 kil.
Suprafata totall a orasulur e
sub-impartita. ast-fel : 4236000
m. p. edificil i cursi, 360692 m.
p. gradini pentru florl, 4129270
in. p. sadirr i pometurr, 3001522
m. p. terenurT pentru legume,
121 I 8 I 22 M. p. sadirT de vil,
2892213 in. p. terenurr virane
25[5830 m. p. strade i piete
publice.
Din aceasta suprafata, partea
construita, dupa. statistica anuluI
1878, a fost de 4236000
m. p.; suprafata construita de
atund pana la anul 1895 este
necunoscuta chiar pentru Autoritatea
comunala ; suprafata
construita in anul 1895 a fost
de 96473 m. p.; lar in anul
1896 a fost de 124241 in. p.
teren.
Intinderea ora,culu%. Din aceste
date vedem deja ca intinderea
teritoriuluT Bucurestilor
este mare. In general vorbind,
putem zice c5. una din trer partl
abia este ocupata de case, curtr,
strade i piete.
Invederat ea aeeasta mare.intindere
teritoriall are avantagiul
de a da ventilatiunea cuvenita
curtilor i stradelor, asemenea
inlesneste accesul liber razelor
87