Untitled - upload.wikimedia....

BUCUREVTI 688 BUCUREVT1
tratiunea comunald a profitat
de imprejurarea c5. Marele Stat
major al ArmateT era tinut a
ridica planul CapitaleT pentru
trebuintele complectariI cartel'
t5.rer i a incheiat cu acest institut
conventiunea pentru facerea
planuluT topografic al Bucure$tilor.
Lucrarea s'a contractat cu
390.000 leT i este prevazutä a
se termina la Aprilie 1899.
Se face sub conducerea generalulul
Const. Bratianu, subleful
Statulur Major, Director al InstitutuluT
Geografic al Arma teT
$i unul din colaboratorif 4Marelul
Dictionar Geografic».
Planul e raportat la meridian,
paralela i nivelul mariT.
El se intinde peste toatd
suprafata comunef limitata de
noua eT raza i reprezinta figuratul
ora.$uluT in proectiunea luT
orizontala, relieful terenuluT, indicindu-se
prin cote $i curbe de
nivel.
S'a ridicat i figurat pe plan
toate cladirile, cu exactul lor
cont ir i limitele de proprietate,
locurile virane, gradinile, gropile,
movilele, etc.; toate
stradele, fundäturile, pietele, cu
indicatiunea cal-carel' instalatiunr
fixe ce ar fi pe ele, cum : pavagiT,
poml, stlIpT, gurT de canale,
lampe, etc.
Nivelementul se face pe toate
stradele i se fixeaza prin 500
de repere, a$ezate in zidurile
monumentelor publice.
Märg-inirea razei orafului.
In legaturd cu planul, $i mar
importanta poate de cit dinsul,
este marginirea razeT ora$uluT.
Bucure$ti pana acum treT anT
n'ayear' marginT ; ora$ul se intindea
in unele directiunT, pana
la ultima locuinta ce i-a placut
cui-va sa zideascá pe vre una
din calle ce conduc in ora.
Consecinta acesteT situatiunT
era ea densitatea populatiuniT, raportul
intre numarul lopuitorilor
suprafata ocapata, descre$tea
pe masura ce se anexa de fapt
ora$uluT noul teritoriT l, cu aaceastá
descre$tere, descre$teati
mijloacele sale financiare. Cae!,
dei, in cifra absoluta, budgetul
capitalei se sporea aproape
din an in an, cota-parte de
cheltuell disponibild pentru ingrijirea
unitatit de suprafata a
ora$uluT se mic$ora In pro
portiune Cu exageratiunea cu
care se intindea aceasta suprafatd.
Deja in 4 Februarie 1798
ne o arata cronicele Voda
Hangeri a dat cpitac» autoritgilor
in drept esä intocmeascä
gardurile din jurul Bucure$tilor».
. . . ; sa opreasca zidirea
de case peste hotarul ora$ulur,
iar la 12 Mala acela$T an, Marele
Vornic al cointirilors obtinu
autorizatiunea domneasca ca sa
revizuiasca hotarele Bucure$tilor
$1. sa ((t'u se mal' poata intinde
ora$111».
Regulamentul organic recunoa.$te
ca «intinderea ora$uluT
Bucure$ti fiind mult mal mare
de cit numarulpopulatiunif», dispune
ca de acum inainte (I 832),
va fi poprit fie-caruia de a face
orl-ce zidire saú cladire arara
din cuprinsul cel de acum al
orawluT, ale cäruT semne sunt
cele urmatoare» (aproximativ
$oselele inconjuratoare ale ora-
$uluT pana In 1894).
Cu abrogarea RegulamentuluT
Organic, abrogindu-se i aceastä
legiuire, f5ra a se fi inlocuit
pana in 1894 prin vre-o alta,
intinderea ora$ulur peste $oselele
Inconjuratoare s'a urmat
progresiv, ara putinta vre-uneT
impiedicarT.
In aniI din urma, sub administratiunea
PrimaruluT Cimpineanu,
o conventiune fu :luche-
lata. cu Ministerul de Rezbel,
dupa care acesta se indatora
ca sa inconjoare Capitala cu
$ant, dincolo de care sa nu se
mal poatà cladi, zona fiind declarata
sub servitutea militara.
Din cauz5. 'lusa de schimbarT in
Administratiunea comunala, aceasta
conventiune nu pritui niel
un inceput de executiune, a$a
ca cestiunea marginireT ora$uluT
mamase transmisa AdministratiuniT
din 1894, cu toata gravitatea
crescinda a consecintelor.
Periferia din 1894. In anul
1894 periferia ora$uluT Bucuregi
era formata ast-fel (de $i clAdirile
din stradele margina$e continuar'
a se intinde la infinit):
La Nord, de oseaua Basarabilor
(1580 m.), care merge de
la capul cae! Grivita pana la
capul cdeT VictoriT ; de $oseaua
Bonaparte (1200 m.), care merge
de la capul caei Victoril pana
la capul cae! Dorobantilor ;
$oseaua tefan-cel-Mare (2400
m.), care merge de la capul caei
Dorobantilor pana in calea Mo-
Olor.
La Est era formata de $oseaua
Mihaiti-Bravul (4600 m.), care
pleaca din calea Mo$ilor pana
la Vitan.
La Vest de Calea Zinca Goleasca
(2400 m.), care pleaca
de la gara Cotroceni $i se termina
la $oseaua Basarab ; de
$oseaua Pandurilor (1840 m.),
care pleaca de la gara Dealul-
Spire/ pana la CotrocenT; de $oseaua
de Cintura (i000 m.), care
pleaca de la capul cae Rahova
pana in $oseaua Pandurilor.
La Sud, periferia ora$ulur era
formata de strada Viilor (I800
m.), de o Hule dreapta ideala,
care pleca de la intilnirea acester
strade cu $oseaua VAcare$tilor,
trecea pe din sus
de Abatori5 $i se termina la
intilnirea cae! VitanuluI cu $o-