Untitled - upload.wikimedia....

BUCTJRETI
tel i de-abia merita numele de
tirgulet.
E pozitiv, cä in acea epoca,
Curtea domneascd, ori forma
marginea sudica a orauluT, orI
era in apropiere de aceasta margine,
cacI Constantin Capitanul
zice cd Alexandru-Voda, al
doilea fiti al Id Mircea-Voda-
Ciobanul i al ChiajneI, a zidit
la 1575, adica la 7 anI dupa
suirea sa pe tron, cManastirea
Radu-Voda, din jos de Bucure§tiv,
ceea ce insemneaza ca
Radu-Voda niel nu se socotea
In Bucure§ti.
Pe acea vreme, Dealul-Mitropolid
era plantat cu viT, lar pe
malul din fata CurtiT-Vechl era
Livada domneasca §i alaturT
maidanurile
In timpul luI Mateiti-Basarab,
biserica Sarindar (azI squarul
cu acela§I nume din Calea Victoriel)
era la marginea orapluI.
Alta margine era la Biserica-cu-
Sfintr.
Despre cele-l-alte marginI ale
Bucure§tilor din acea epoca, nu
avem alte date; putem insa presupune
ca orasul nu trecuse
inca pe malul drept al DimboviteI
i ca nu se intindea
prea mult mal sus de Curtea-
Vechie.
In zilele luT Mavrogheni, Bucurqd
se intindea din capul
suburbiei Oborul-Vechig, trecea
prin dosul Sf. Vinerr, raspundea
la Beilic, pe la spatele JigniteT
; de acolo pe linga altarul
Sf. Spiridon, ocolind Dealul-
MitropolieI, pe dinaintea biserice/
Antim, se indrepta spre
S-til Aposta, raspundea in Gorgan
la Sf. 111e, se incovoia cam
pe unde astazI este gradina EpiscopieT,
de acolo tot inainte
pe la Icoana §i. Popa-Rusu se
incheia linga Biserica-cu-Sfintl.
Avea o suprafata. de 10-12
kil. pAtr. si 20-25000 suflete.
687 BUCURWI'l
Spre patru partí* ale lumeI se
intindeati in Bucurqti patra
strade lung-1 §i intortochiate, §i
anume : Podul-Bra5ovuluI, care
de la Constantin Brincoveanu
incepuse a se numi Podul-Mogo5oaiei
(dupd mo0a domneasca
Mogowaia) ; Podul Tirgulur-de-
A fara, care mergea la Obor ;
Podul -BeiliculuT i Podul - Calicilor.
Aceste patru liniT se talan in
cruce la Curtea-Vechie, centrul
Bucurqtilor. Aceste patru strade
marT, cu ulita Tirgov4ter, cu a
HerdstrauluT, cu Podul-de-Pämint
i cu Drumul-VitanuluI,
läsaú intre dinsele golud ocupate
de grädinI, de livezI, viI
maidanud.
Lipsa unid plan. Niel chiar
astazI inca orapl Bacure§ti n'are
un plan topografic regulat
complect.
S'a ridicat, in 1844, prin baronul
Barozin, un plan topografic
general al orapluT, complect ni
cu toata ingrifirea voitd. Acest
plan irisa netinindu-se la curent,
el reprezinta alt-ceva de cit Bucure0
de astäzI i nu poate
avea de CM o utilita.te istorica.
In 1870, s'a insarcinat d-nul
Barcley cu facerea unuT noii plan
al orawluI. In lips5. ?lisa a unid
caiet de sarcine bine definit, d.
Barcley s'a marginit a copia
planul Barozin, a introduce intru
acesta, in mod imperfect, unele
din transformarile ce primise
orawl i a prezinta o lucrare
care n'a putut servi la nimic.
Cu toate acestea, necesitatea
unuI plan era atit de simtita, in
cit Administratiunea comunald
din 1876 relua cestiunea i, creiind
a putea profita de un insemnat
numar de planurl speciale,
neracordate intre dinsele,
ce poseda pentru diferite strade,
insarcina pe d. Guilloux, pe atuncI
director general al cailor
fierate romine, de a ridica pla
nul axelor stradelor ora§uluI, un
fel de ccanevas», pe care O. se
a§eze apoI, de serviciile ora§uluI,
planurile speciale de strade ce
se poseda ni sa se complecteze
treptat lucrarea.
Dar niel sistemul acesta nu
reu0, pentru ca ceea ce se nunume§te
eaxele Denize», dupd
numele geometruluT, pe care d.
Guifloux Il insarcinase cu lucrarea,
ne fiind reperate pe
teren intr'un mod fix, ele n'ají
mal putut fi reconstruite, niel
chiar putin timp dupa stabilirea
Ion. S'a dovedit chiar ca friangulatiunea
care servise de baza
axelor Denize era eronata.
Lipsa unuI plan general al
ora§ulta a avut funeste consecinte
pentru lucrarile edilitare
ale Bucuretilor, caer niel' o «sistematiune»
a acestor lucrad neputind
fi intocmitl, s'a proiectat,
in urma unor studiI par-
Vale, deschided sail alinied de
strade i piete, pentru a se reveni
in urma asupra-le, din cauza
cá trasearile admise nu se puteati
racorda cu stradele invecinate
; s'a dada dupd n4te
asupra caror a trebuit
a se reveni 0. a se supune astfel
la retragere constructiunI
pentru cad ci putin timp mal
inainte Primaria chiar fixase
alinierea; s'a anexat la proprietatile
private, pentru aliniere,
terenurl pe sub carl exista canale
de scurgere saii conducte
de apa orI gaz; iar pavagiile,
trotuarele, stilpif de lampe, etc.
sunt inteo perpetua prefacere
sail mutare, pentru a se pune
In concordanta cu prea mobilele
nivelemente ale stradelor.
Ria'icarea planulur topografic.Starea
aceasta de lucrad
nu se mal putea tolera. Pentru
remedierea situatiunir, Adminis-