Untitled - upload.wikimedia....

BUCUREFFI 686 BUCURETI
cupdm, a fost Cu 147 mm. inferioara
cantiatir normale. Din
perioada de 31 de ara', de clnd
posedam in aceasta localitate
observatiunr udometrice, nu ail
fost de cit 4 am, In carI totalurile
anuale ale precipitatiunilor
atmosferice aa fost mal
miel de cit acum. In mijlocia,
pentru Bacuresti, grosimea stratuld
de apa evaporata, masurata
cu udometru, este de
577,8 mm. dupa observatiunile
celor din urma II anT, 1885
1895.
In anul 1896, cantitatea de
apa evaporatä a fost de 719,2
mm., aproape egald cu cea din
anul precedent ; ea a intrecut
prin urmare cu 141,4 mm. valoarea
normald.
Ca si temperatura anuala a aeruluT,
temperatura, la suprafata
soluluI si la diverse adincimI, a
fost mal' mare de cit valorile
normale.
Cu incepere de la 8 Ianuarie
si pana la io Februarie, precum
si in ultimele 7 zile din aceasta
din urma luna, solul la adincimea
de 30 cm., a fost inghetat.
Acesta este tot timpul in
care, In cursul ierneI, solul a fost
inghetat la aceasta adincime. In
Decembrie 1896, la adincimea
de 30 cm., temperatura nu s'a
coborlt nicI 'bite() zi pana la
inghet.
Cultura solulut.Din suprafata
Bucurestilor, d oud-trei mi din
intindirea total este acoperita
de o plantatiune bogatA si variata
(20 kil. patratI sunt b,coperitI
cu diferite culturl).
Legumele se cultiva in mare
cantitate chiar in interiorul orasuld.
Incepind de la cazarma
Malmaison, pe sub coasta Cotrocenilor
si pana la gara Filaret,
sunt o multime de gradinr ocupate
mg numaI de legume.
Cele dintlia verdeturl si legume
ce es primavara, sunt numal din
aceste gradinr.
Viile ocupa cea mal mare
,parte din pamintul destinat culturilor.
De la Cotroceni spre
Filaret si pana la Marcuta, Bucuresti
sunt inconjuratT numar
de va. StruguriI produsI, fiind
apatosI, nu sunt bunI pentru
vin, ci se vind numaI ca strugurr
de masa.
Din prejurul Bucurestilor, aproape
de bariere, tot cimpul
este cultivat de cereale, prea
putin este ocupat de padurl.
Fortificafille. Bucuresti e
Inconjurat de 18 forturi si 18
bateriT intermediare, a caror
linie, aproape circulara, se intinde
din apa Sabarulur pana la
Pasarea, taind padurile Mogosoaia,
Tunari, StePanesti, Afumati,
Pantelimon, filtre Sabar
si Dimbovita; restul linid trece
In lucie cimpie. Forturile Bucurestilor
iaa numele satelor din
apropiere : Chitila, Mogosoaia,
Otopeni, Tunari, Steránesti, Afumati,
Pantelimon, Cernica, Catelul,
Leordeni, Popesti, Berceni,
Jilava, BroscariI, Mdgurele,
Bragadirul, Domnesti si Chiajna.
Forturile Bucurestilor corespund
la tipurl deosebite, dupa valoarea
sectoruluI de atac. Armamentul
lor consta in obuziere,
mortiere si tunurl Cu tragere
repede, toate adapostite sub cupole;
tirul In ambrasura e proscris
; tirul in barbeta se poate
utiliza prin afete inaltate ; artileria
de calibru mijlocia insa,
careia i se asigura cea mal mare
mobilitate si intensitate de tir
prin manevre pe raiurl si inmultirea
bateriilor intermediare, este
elementul esential pentru apararea
intervalelor. O cale ferata
dositä prin plantatiunI, permite
a executa transporturI de trupe
si material, pentru a acumula tele
mal marr mijloace de rezistenta
acolo unde s'ar pronunta lucrarile
de asedia. Circumferinta
forturilor cetatiI Bucuresti masoara
aproape 70 kil., iar terenul
cuprins e de 310-320 kil.
patratT. O ast-fel de organizare
face din Bucuresti una din cetatile
moderne cele maI taxi, putind
dupa imprejurdrl servi : ca
baza de operatiunI, pivot de
manevra sad ca cetate de refugia.
Valoarea strategica a acesteI
cetatl este din toate punctele
de vedere comparabild cu
aceea a regiunelor fortificate, a
caror blocare ermetica, dupa generalul
Brialmont, din armata
belgiang., ar cere un corp de armata.
pentru io kil. circumferinta.
Brialmont, care a intocmit proectul
organizara' planului Bucuresti,
apreciazä ca pentru ca apdrarea
RominieI sa fie complecta,
ar trebui a se crea un cap de
pod pe Siret, unul pe Dunare,
unul pe Olt si 3 saa 4
forturl de oprire pe principalele
drumurl ale Carpatilor.
Proectul acesta a primit un inceput
de executare prin organizarea
linieI Focsani-Namdloasa-
Galati.
Fortificatiile Bucurestilor ati
inceput in anul 1885 si azi sunt
terminate si echipate. Ele aa costat
aproape 250000000 lel.
Bucuregti administrativ.
In-
tinderea vechiuluf Bucurefti.
De la finele secoluluT al XIV-lea,
Mircea-Voda- cel- Batfin fácuse
in Bucuresti, dupa cum rezulta
dintr'un hrisov, publicat de
d. profesor Gr. Tocilescu, un
castel salí Curte domneasca, a
cara biserica avea sa se numeasca
mar tirziti Curtea-Vechie
(biserica de ad din strada Carol,
cu hramul Buna-Vestire).
La 1460 Radu-cel-Frumos o face
resedinta domneascd. Pe la 1560
orasul acesta se intindea numal pe
clina maluluT sting al Dimbovi-