Untitled - upload.wikimedia....

BUCURET1 65 BUCURETI
cu altele, rezulta. ca Bucuresti
are o clima
Crivatul, plecind din muntif
Urali, strabate vastele stepe ale
Rusier si vine pand la noI fara
intimpine vr' un obstacol. Dupa
cum locurile pe unde trece sunt
calde sad red, tot ast-fel vine
Crivatul. Une-orI bate foarte
lin, mal cu seama vara, producind
o racorealá placuta, alteoil
MO. devine un adevarat
agent destructiv. lama Crivatul
bate cu atita furie, in cit descopere
multe case, cum s'a intimplat
in mal multe rindurI, bungoara
in anul 1878 cu cazarma
Malmaison, mal apor in urma.
cu hala Ghica-Vodä si recent
de tot acum vr'o doI anl
cu mal multe cladifi publice s'
private.
Zapada care cade in timpul
ierneI este spulberata de Crivat,
In &it circulatia pe strade devine
grea. Stradele ce ad direcia
N. N. - E. - E. (Bulevardul,
etc.) remin aproape fará zapadd ;
lar in cele cu alte directiunI, unde
este adapost, zapada formeaza
niste adevarate mormane i ameninta
a astupa usile i ferestrele
caselor mal joase. In
ultimiI citl-va anI, ce e dreptul,
n'am avut zapezI atit de
marl.
Austrul bate si el destul de
tare. Prima-vara sufla cite °datä
foarte rece, probabil din cauza
zdpezeT din Carpatl, de unde
ti la nastere.
Find- el diferenta intre maximul
i minimul caldurer si a
frigulul este mare, se poate
zice ca clima orasuluT nostru
este excesiva, In adevär avem
caldurI ca in localitatile cele
mal merldionale ale Europel
gerurl ca ale RusieI si Sue-
Din punctul de vedere climatologic,
anul 1896, la Bucuresti,
a fost caracterizat printeo temperatura
anuall de io°,9, cu
aproape un grad maI ridicat de
clt valoarea normala io°,o, printr'o
raceala simtitoare a luneI
Aprilie, printr'o caldura extraordinara
de malta In cite-va zile
de la inceputul luI August, printr'
o luna Octombrie exceptional
de calduroasa i frumoasa si in
fine prin preclpitatiunI atmosferice
in mica cantitate. Temperaturile
sunt luate dupa. termometrul
Celsius.
In mijlocid temperatura ierner
a diferit foarte putin de aceia
a une an normal. Foarte putine
ad fost zilele, In care termometrul,
in acest anotimp, s'a coborlt
mai jos de i5 i niel
inteuna nu s'a inregistrat niel
cel putin 200, pe cita vreme,
stiut este ca in capitall am avut
deja temperaturi earl s'ad coborit
pang la 300,5.
Cu toate ca lunile Aprilie si
Maid ad fost mal recI de cit
valorile normale, temperatura
mijlocie a priml-vere, a diferit
foarte putin de cea normala,
din cauza temperaturei relativ
ridicata a lund Martie.
Vara a fost calduroasa, mai
ales in cursul lunel August, eind
s'a observat temperaturI mal
inalte de eft orr-cind, + 40°,8.
Toamna a fost i dinsa foarte
calduroasa, cad a intrecut cu
20,5 temperatura sa norman.
Toate lunile cad compun acest
anotimp ad fost mal calduroase
ca de obiceid. In deosebT luna
Octombrie a fost exceptional de
caldä.
Temperaturile extreme carl
ad fost atinse la Bucuresti, in cursul
anuluI 1896, ad fost 400,8
la 7 August si 17°,6 la 4
Decembrie, ceia ce da o amplitudine
termometrica totala de
58°,4.
Meteorologie. Lipsa de
plof din cursul anuld 1896 s'a
tradus printr'o micsorare simtitoare
in gradul de umezeall al
aexuld. Umezeala relativa a sa
a avut o mijlocie anuala egall
cu 64010, care este cu 8o° o mg
mica de &it valoarea normala
pentru Bucuresti.
Mijlocia anuald a presiund atmosferice
la Bucuresti, 755,1,
a fost egala cu valoarea sa normall.
Directiuuea dominantä a yintulufi,
in cursul anuluI 1896, a
fost, ca in tot-d'a-una, aceia de
la N.-E. Crivatul a suflat in timp
de 2043 de ore, mar mult cu
280 de ore ca in alt an normal.
Una din cauzele carl au contribuit
ca temperatura anulur
in 1896 sA fie mai ridicata de
cit valoarea normall, este negresit
i durata, mal lunga ca
de obiceid, in care soarele a
stralucit asupra capitalef. In
cursul until an normal, soarele
straluceste aci in timp de 2173
de ore, adica 400/0 din totalul
posibil de stralucire. In anul
1896 soarele a stralucit 2435
de ore, adica. 55 ° o din totalul
posibil i prin urmare 262 de
ore maI mult de cit intr'un an
normal. In perioada ultimilor
12 anI, nu a fost de cit anul
1892 in care totalul de stralucire
a intrecut cu 20 de ore pe
acela din anul in care ne ocupIm.
Se pare ca valoarea de 550 o
din totalul posibil de stralucire,
nu este departe de maximum
In care soarele poate fi vizibil
in capitala tard.
Anul 1896 a fost in general
secetos ; la Bucuresti s'a strins
In cursul sat' un total de 470,8
mm. de apa., provenita din ploaie
sad zapada.
Cantitatea precipitatiunilor atmosferice
in Bucuresti, 470,8 mm.,
din cursul anulur de care ne o-