Untitled - upload.wikimedia....

BUCURETTI 684 BUCURWI
ficial. Tot lössul, mal ales cel
de pe vgl, amestecat in parte
cu argila inferioara, serva la fabricatiunea
altor cerame, cum
sunt caramizile de soba, olanele
de cosurl, etc. De sub löss
se scoate nisipul, care, curdtit de
pietris, serva la constructiud de
zidarie, saü, necuratit i amestecat
cu pietrisul inferior, la diverse
lucrarI de payare.
In nisipul acestor gropI se
gasesc din and in cind resturI
de mamifere antedeluviane, din
car! multe sunt depuse in Muzeul
de Istorie Naturald.
Tot aceiasI structura geologica
s'a putut constata cu ocaziunea
diferitelor sapaturl executate
atit in oras, cind pentru
rectificarea Dimbovitd (I 88 1),
dnd pentru canalizare (1883) si
aducere de apa filtran (1888),
cit i prin imprejurul orasuld.
Printre aceste ultime sapaturI
(la o adincime de 254 m.) se
poate cita perforarea (1865
1870) platouluI Cotrocenilor,
locul unde asta-zI este rezervoriul
de apl filtrata, pentru facerca
und pu t artezian, lucrare
parasin acum de mult, precum
nerea mal multor malurI cu
ocaziunea construird linieI ferate
de junctiune, intre gara de
Nord si gara Filaret (1872).
Compozifiunea solulu1 In
urma uner analize a terenuld
Bucurestilor, compozitia soluluI
s'a stabilit in urmatorul mod :
Carbonat de calce o,86o
Since 64,852
Argila 22,500
Maten! organice . 3,120
ApA igroscopica 8,o4o
Diferenta in minus 0,628
Total mo,000
Din analiza aceasta reese ca
elementul predominant este silicea.
Apa igroscopica este de
8,040 °/o, decI pamintul Bucu-
restilor este uscat; materiile organice
sunt in cantitate respectabild.
Asa dar, putem zice ca solul
orasuld, din cauza abondentd
de materiI organice ce
contine, are proprietatea de a
absoarbe o mare cantitate de
caldura ; aceste materil, sub inriurirea
caldureI absorbite, fermenteaza
si se descompun.
Solul capitaleI fiind de coloarea
cenusie, reflecn putin razele
lumineI si ale caldurel, si
In fine solul capitalei nu este
umed: ploaia trece prin acest
pamint in proportie de 28° o.
D'aci decurge logic ca una
din cauzele ordinare, care dart
nastere diferitelor boale ce bintue
capitala, se datoreste in mare
parte infectiund
Flora. Flora circumbucuresteana
este flora regiund cimpiilor.
Padurlle de tufä, tufan,
stejar, amestecate Cu carpen,
frasin, jugastru, artar, ulm, par
salbatec, mar paduret, etc., earl
acum 40 de ad se tineati lant
in toate directiunile, aú inceput
acum sA dispard mal cu totul,
neraminind de cit, cite-va
petice de locurI impadurite.
Pe lacurile formate de apa
Colentind si situate in partea
es.ica a orasuld cresc o multime
de plante acuatice comune.
Clima fi meteorologia.Cele
maI vechl observatiud meteorologice
ce se cunosc pentru
Bucuresti, sunt acelea acute de
constructorul de instrumente
Friedrich Wilhelm Koch. Observatiunile
sale barometrice
termometrice, din cursul anuld
1843, aü fost publicate in cunoscuta
lucrare a luI I. F.
Neugebaur: cBeschreibung cler
Moldau und Walacheiv. Opticianul
Koch a continuat i in
urma a face observatiunI meteorologice,
earl ail fost publi-
cate, pe apucate 4 in mod cu
totul necomplect, in unele ziare
earl apareati pe atund in capitala.
NicI odata insa aceste
observatiunI nu art fost reunite
la un loc, spre a se trage dinteinsele
o oare-care concluziune.
Judecind insa dupa observatiunile
publicate in mentionata
lucrare a luI Neugebaur,
este foarte lesne de a se conchide
ea observatinnile in chestiune
erati acute inteun chip
cu totul rudimentar i ca. n'ar
fi putut da niel o idee asupra
clime Bucurestilor.
Observatiunile facute de d-rul
Barasch i earl imbratoseaza o
perioada de 6 ad, de la 1857-
1862, sunt cele dintiiri observatiunI
meteorologice asupra Bucurestilor,
publicate ?laic) forma
care le poate face intru cit-va
utilizabile. Din nenorocire, aceste
observatiud nu se raporteazä
de eh la temperatura aeruluI
chiar nicI dinsele fost executate
Cu toatä regularitatea
ceruta..
De la 1863-1869, observatiunile
meteorologice aü fost acute
la Spitalul Militar (actualmente
palatul corpuld II de
armata, din strada
(la), de catre Lesmann, sub conducerea
doctoruluI Davila. Cu
inceperea anuld 1871, observatiunile
meteorologice aú fost
facute la scoala de agricultura
de la Herastraa, sub conducerea
d-luI P. S. Aurelian.
Cu inceperea anuld 1889 si
pang in prezent observatiunile
s aU facut la Institutul Meteorologic
de la Filaret, sub directia
d-lul St. Hepites.
Clima. Bucuresti ne fiind
adapostit nicr de departe nicI
de aproape mal de nimic, atit
spre E. cit i spre V., este
sat in voia Crivatuld si a Austruld.
Din aceastä cauza, unitä