Untitled - upload.wikimedia....

BUCURETT
pe sub calea Zinca Goleasca $i
ese afara la vr'o 640 de metri maT
la vale de podul din dreptul
AbatoruluT. Lungimea eT 'in interiorul
capitald e de 7 kilometri,
largimea de 7 metri, lar
volumul de apa, in termen de
mijloc, este de 3600 metri cubI
pe secunda. Inainte de canalizare,
riul Dimbovita strabätea
coloarea de Verde, trecea pe
linga Gradina-cu-Cal, colina Sf.
Ilie $i pe ring gradina Cismegiul.
In dreptul stradeT Domnita
Anastasia se apropia de
coloarea de Ro$u, pe care o
marginea linga palatul Brincovenesc.
Dupa ce facea o cotiturá
mare, inconjurind plata
Ghica-Voda $i spitalul Brincovenesc,
e$ia din coloarea de
Rop, incruci$1nd strada Serban-Voda,
nu departe de palatul
Bibescu-Vodl. De ad incolo
marginea coloarea de Ro$u de
cea de Albastru, pana la infundatura
Bonjuri$tilor. In coloarea
de Albastru, curgea pe
linga fostul ospicia Maternitatea
(azI $coala de baetT li de fete) $i
biserica Radu-Voda $1 e$ia alara
din oras la 640 m. mal departe
de podul din dreptul AbatoruluT.
Adevarul este ca vechia mata.
a Dimbovitel nu s'a schimbat
in mod radical cu ocaziunea
canalizareT, insa, prin saparea
malurilor eT, suburbiile :
Izvorul, Arhimandritul, Mihaia-
Voda, Sf. Elefterie $i Gorganul
aa scapat de necontenitele inundatiunT
la carI erau expuse, cind
ploua mal mult $i cind se topea
zapada.
La 1865 s'a facut primul inceput
de canalizare a amboviteT
; fiind fácut in mod nepotrivit
n'a reu$it.
Cursul apeT este lin din cauza
ca albia el n'are alfa* suficientd.
La 188o s'aa inceput marile
683 BUCURWI
lucrarT de canalizare. Regularea
li adincirea albieT a transformat
Dimbovita inteun ria curat
li s'a inlaturat baltile li MItoagele
din unele suburbir margina$e
ale Bucure$tilor. Ea, fijad
canalizata, are cheiurI frumoase,
plantate cu arborT, $i pe carT
s'aa cladit multime de edificii.
In curind cea maT frumoasá parte
a ora$uluI va fi, poate, cheiul
DimboviteT.
In Bucure$ti, peste Dimbovita,
azI, sunt 12 podurl : 5 de fier
$i 7 de piatra.
Apa de baut in ora $ se distribue
din Dimbovita, luata din
acest ria de la localitatea numita.
Arcuda, in sus de Bucure$ti,
filtrata acolo si adusa prin
canal de beton in rezervoriul de
la Cotroceni, de unde se distribue
in tot ora$ul. (VezT § Alimentarea
ora$ulur cu apa).
In Bucure$ti sunt doua lacurI
micT. Unul in Gradina Cismegiului,
in marime de 1 hectar
e legat de Dimbovita prin
un canal suteran, in lungime
de 2 kilom. Lacul din Cismegin
e captu$it d'a intregul cu
un strat de beton li poate fi
desecat orT-ciad, in timpul cel
mal scurt. Are pe el cite-va coloane
ti$nitoare $i instalatiunT
pentru a$a numitele fintinT luminoase.
Pe o mica. insula a luT
se afla instalatiunile necesare
pentru producerea de lumind
electrica. Lumea mal ales copiiI
se distreazd umblind pe el
cu barcI micI, lar in timpul ernel.,
ciad ingheata, se organizeaza
patinagiu.
Cel-l-alt lac e cel din Gradina
Botanica (Cotroceni), mal
mic de cit lacul din Cismegia.
Lacul de pe locul unde e azT
situata Gradina Icoanel, a fost
desecat in timpurT recente, din
motive de salubritate publica.
Constitufiunea geologicil.
Considerat din punctul de vedere
geologic, terenul Bucure$tilor
este un deluvia cenu$ia.
Aspectul cenwiti al deluviulur
provine din descompunerea plantelor
ce aa vegetat pe el $1 carT
aa dat na$tere stratuluT de humus,
ce s'a incorporat cu terenul
galbuT. Pe la Cotroceni,
pamintul este atgilos li. mangos,
aproape impermeabil ; de adi
incolo vine un strat de nisip,
apoT mal jos strate de argill
li nisip, can alterneaza. Stratul
de argild impermeabill formeaza
baza rezervoriuluT inferior al apelor
Bucure$tilor. Din apa aflata.
d'asupra acestur strat se
alimenteaza puturile din interiorul
ora$ulur. Adincimea acestor
putun variaza Intre 2 m.
(Gramont) $i 15 m. (arada Butari).
Cu acest pietri$ se termina
seria stratelor carr compun sistemul
deluvic, gros de peste io
m. (1 m.-4 in. löss, 5-7 m.
nisip li pietri$), format, dupä
cum se vede, la partea superioard
din löss (partea de d'asupra
este in general mal ro$cata,
sub cate vine un alt löss
mal mult galben), lar la partea
inferioard, din deluviul sur (nisip
$1 sub dinsul pietri$) $i a$ezat,
in stratificatiune putin discordanta,
pe o argila vinata ,
care nu poate fi de cit o argild
tertiard.
Aceasta structura geologica
a soluluT Bucure$tilor se poate
vedea in diferitele gropl de nisip
de prin imprejurul ora$uluT,
mal ales in partea luT nordica.
In aceste gropI, dupa ce se desvele$te
pamintul de solul arabil,
care se da la o parte, se
salpa lössul, care, curatit de concretiunile
margoase li amestecat
cu putin nisip, serva la fabricatiunea
caramizilor li la facerea
a$a numituluT bazalt arti-