Untitled - upload.wikimedia....

BUCURE§TI 682 BUCURE§TI
biserid si manastirI bucurestene
aveati mori foarte cdutate
foarte banoase, situate pe ambele
malurI ale Dimbovite.
Tineati la dinsele foarte, cam
erau maI banoase de cit ori-ce.
Egumenii preferali ca drept credinciosilf
sa inchine manastirilor
lor o moara. pe Dimbovita in
Bucuresti, de eh off-ce mosie,
chiar din districtele cele maT
manoase ale tare.
Diaconul Paul din Aleppo, in
povestirea calatorie patriarhulur
Macarius, admird i ?IWçä panä
la ceruff moara luI Constantin-
Voc15.-Serban de la Dobreni ;
il numära pietrele, aratä cum
cade Mina 'in sad, spune cA venitul
i-e de o mie de scug venetianI
i sfirseste prin a zice,
suspinind «mg bine moara aceasta
o inchina Principele scaunuld
nostru al Antiohiel, de
cît mändstirile i mosiile ce a
inchinat
Moara de la Foisor, din Bucuresti,
cu casd, circiuma i pivnitI,
producea Egumenului de
la Radu-Voda, la 1818, bund suma
de parale, adica 24000 de
talen pe an.
Nu odata Dimbovita s'a revarsat
si a inundat Bucuresti.
Sunt mal multe marturii de documente
i carti, din carr se
vede ca. pentru timp de patrucincI
zile, Bucuresti isI schimbaú
lor fire. Lumea
era silitä sa umble cu bard
sA se urce pe acoperisul caselor.
Multe pagube fa.cea si multe
podur1 rupea si case darima.
In schimb, intealte rinduri,
Dimbovita seca in cit nu mar
venea apa de &it ca o fasioara
s'o san cu piciorul. La 1794,
Iunie, Epistatul de la Santuri,
ca sA mearga bine doua
ale lur, acolo la santurI, abate
toata Dimbovita din matca cea
care o ducea la Bucuresti,
Bucurestenii vad cu groaza ca
apa Dimbovitei a secat cu desavirsire.
Podurile peste Dimbovita bucuresteana.
n'au fost numeroase.
Manastirile cele bogate intretineau
cite-va dinteinsele, Domnia
pe cele mal multe si pe alocurea
boerii i mahalagiif de pe
malul girld contribuiati
putere pentru a face peste era
podurI i podete, de reparatiunea
cdrora ne vorbesc cite °data
documentele, si pe carI Dimbovita,
indata ce ven ea ceva mai
mare, le lua cu totul.
In fata Curtii domnestT, trecind
dincolo, pe malul drept al
DimboviteI, spre Livedea Domneascä
la dreapta, i spre Prund
si Baia Mitropolid la stinga, lar
drept inainte spre mahalaua Calicilor,
actuala cale a Rahovd,
era un pod care se numea din
vechime Podul de la Turn, de
oare ce la Poarta de sus a Cur-
%if DomnestI, era un turn de
aparare.
Podul de la Gorgatif, Podul
Agal Iane; Podul TurculuI, Podul
Cilibiulul, Podul de la cafeneaua
Beilicului i apoi podiste
prin curtile boerestr, ale
cliror proprietat1 se intindeali
pe ambele malurI ale girld,
jata tot ce ne spun documentele
despre mijloacele Bucurestilor
de a trece &la pdna la
finele secolulur al XVIII-lea.
Hidrog-rafiez actualulur Bucurefti.
esul, pe care se
afil situat Bucuresti, este Mat
in directiunea dimensiund sale
celd mal marI de flu' Dimbovita,
care nu-i imparte largimea
in partf egale ; ci, din potrivd,
trece mult maI aproape de limita
sud-vestica, de cit de cea
nord-estica a acestul ses. Valea,
pe care si-a sapat-o Dimbovita
in acest yes, are ca mal
drept seria de dealuri mentio-
nata mai sus, ca limita sudvestica
; iar malul er sting este
limitat de o linie, care pleaca
de la punctul de intilnire al
linier ferate de junctiune (gara
da Nord si gara Filaret) cu calea
Zinca Goleasca, trece si din
vale de cazarma Malmaison,
prin calea Plevnei, Ora la intilnirea
acesteia cu strada Stirbeiti-Voda,
pe din vale de Coman
dame ntul corpuluI de armata,
apoi pe la intilnirea stradd
Luterane cu strada Fintiner;
de aci pe la gradina Episcopid,
de a lungul cad Victorid
si strudel' Biserica Magureanu,
apol in spre strada Carol I,
strada Selarr, de a lungul stradei
Lipscani, stradd Decebal
si cae! Vacaresti, pana la intilnirea
acesteea cu calea CAM:
rasilor; in fine se continua pe
la intilnirea stradd Spaniole cu
strada Negru-Vodd, de aci in sus
si de alungul cad Vacaresti
pang. la intilnirea acesteia cu
strada Traian ; apoI de alun-
01 strudel' Laboratori, pana la
intilnirea el cu strada Foisorul
si de a lungul acesteia pang la
intilnirea el cu strada Grädinarilor.
In fundul acestd Of, destul
de larga, Dimbovita schimbat
dese-orl matca, serpuind
cind care malul drept, cind eltre
cel sting si dind ast-fel nastere
und albir umplute cu aluviunI
moderne, pe care este situata.
partea cea mal de jos a
orasului, care este in acelasi
timp cea maI vechie i cea Ind
putin intinsd, dar care a fost
alta-data cea mal populata. Partea
aceasta a trebuit sa fie treptat
abandonata de locuitorr, din
cauza insaJubritateT solulul si a
deselor inundatiunI la care era
supusa, ì orasul s'a intins de
preferinta spre E. si spre N.-E.
Riul Dimbovita inträ in oras