Untitled - upload.wikimedia....

BUCURETr
se verse in Dimbovitd, ati dis-
TA.rut una cite una.
Ad, nimenI nu-sl mal aduce aminte
de Bucurestioara, o girlitd,
care pleca din balta Icoand, trecea
prin strAvechia mahala a SApunarilor,
prin mahalaua Scaunelor-VechI,
prin PescAria-Vechie,
tlia. Podul-Tirguldf-de-AfarA, lua
cam prin strada Radu-Calomfirescu,
cobora peste Podul-VerguluI,
prin valea din spre strada
Mircea-Vod5. spre Olteni, o cotea
la dreapta prin strada Cerbuldf
si se vArsa in Dimbovita, in mahalaua
PopesculuI, mal sus de
jignita Domneascl.
Documente din 1609 si din
168x certificd, impreun cu traditiunea
oralA, existenta acestei
girlite, numitA Bucurestioara, atit
de iubità de sApanarif, mlcelariI
si pescarif secolelor trecute.
Traditiunea, nu insI si documentele,
ne spune cA Bucurestioara,
esind din lacul Icoanei
si venind pAnd la spatele actualuldf
spital Coltea, acolo unde
in secolul trecut se afla Laculutulur,
sari Balta-de-la-Carvasara,
se despArtea in douà ; o
parte, cea despre care vorbiam,
apuca spre Podul-Tirgulur-de-
Afarl, iar cea-l-altA parte cotea
la dreapta, spre S.-V., da prin
Tirgul-CuculuI, cobora pe la BArdtie,
prin ulita Boiangiilor si,
pe lingA zidurile Curter-VechI,
se vArsa in DimbovitA la Bazaca.
Traditiunea nu ne spune cum
se numea acest riusor, care trebue
sd fi trecut pe la jumAtatea
stradd Decebal, de oare-ce in
Octombrie 1896, cind s'all flcut
sApAturl pe acea stradA, s'a v5.zut
la citr-va metri adincime,
cl pe acolo fusese pat de rill.
0 a treia OHO, de a cdreia
existentA ne vorbesc documentele
si care era alimentatA de
006RU Marcie Lictionar Geogralti
681 BUCURETTI
bAltile din dreapta Dimbovitd,
de la Mihaia-VodA la vale, se numea
Dimbovicioara. DacA aceastA
girlitA se vArsa la Capul-
Poduld-TurnuluI sau aiurea, documentele
nu ne-o spun hot:Ark.-
In orr-ce caz Dimbovicioara era
p'alocurea hotar pentru proprietätile
Mitropolid. Traditiunea
pomeneste de actuala stradA a
Artel ca vechie matcl a dispàrutd
Dimbovicioare.
Mar fost-aa si alte girlite ? Documentele
tac si nu ne mal daa
amdnunte de cit in privinta until
'Aria fArA nume, care, probabil,
curgea de-a stinga Dimbovitd,
de la E., dincolo de SArindar,
ceva mal la vale de Vadul-Cailor,
piria al Tabacilor
carr, inainte 1668, lucraa pe malul
sting al Dimbovitd, de la
ZiAtarr Sul maI sus de SArindar.
SA nu uitdm a spune, inainte
de a pArAsi micile girlite bucurestene,
afluente ale Dimbovitd,
ca Bucurestioara trecea in mahalaua
SApunarilor pe lingA Drumul-Tirgovistd,
pe care la 168 1
erban Cantacuzino il numeste
Drumul cel vechig al Tirgovi,stei.
Pe lingá bAltile si lacurile cad
if inconjoarl la N. si E., ca lacurile
Mogosoaia, BA.neasa, HerAstrau,
Floreasca, lacul Teilor,
al Colentiner, al Fundenilor, al
Marcutel si al PantelimonuluI,
Bucuresti aveaa pe malul drept
al riuldi lor o multime de lacurl,
carl se tineaa sir, din GrozAvesti
si pAnA la helesteul luf
. erban-VodA., de sub dealul Filaretulur,
trecind prin PostAvarr,
pe unde era un lac mare, in care
se spAlaa postavurile bucurestene.
SA nu uitdm lacul Dudesculd,
balta de lingA TigAnia-
Mitropolier si lacul AntimuluI.
Lacul de lingd locul lul Dura-
NegutAtorul, de care vorbesc
documentele brincovenestr, devine
in secolul al XVIII-lea lacul
CismegiuluI.
LacurI aa fost si maI multe,
dar cu vremea aa dispdrut. BunAoarA,
la 1ç86, Mihnea-Voda,
fiul luI Alexandru-Vodl, vorbeste
de Lacul-Adinc, pe care
mama lur, Ecaterina-Doamna, il
cumpArase ca OA dea bisericeI
Vornicesti-Caplea, adicA Sf. Niculae,
mar tirzia ManAstirea Mihaia-Vodá
si pentru care lac avusese
ceartA cu Dobromir Banul
si cu fiul luI, Mihail Postelnicul.
Toate aceste lacurr, alimentate
de apele Dimbovitd, cresteati
si se revärsati ca si riul,
end Dimbovita venea mare.
Drept acestea vedem la 1685
pe erban-VodA Cantacuzino Mend
in sus de Moara-Mitropolid,
intAriturl si iaz de pAmint,
pentru a micsora probabil cantitatea
apelor ce nAvAleaa asupra
Bucurestilor.
Podoaba cea adevAratA a Dimbovitd
bucurestene eraa morile,
a cdror vechime trebue sá fie
tot atit de mare ca si a orasuluI.
NoI nu le putem urmAri
de cit din secolul al XVI-lea.
Cea mal vechie moarA pe Dimbovita,
inAuntrul Bucurestilor, la
doI pasr aproape de Curtea
DomneascA, este moara de la
Ciutdrie, pe care Dobromir Banul
o fAcuse, saa mar bine o
reparase si apor, mult mar inalute
de 1587, o dedese cAlugdrilor
de la mAndstirea SfinteI
Troite a luI Alexandru-VodA.
0 numim cea mal vechie, din
punctul de vedere al documentAxiI,
cAcr, fdrä indoialA, multe
altele aa fost mar vechI.
MAndstirile aa fost cele mal
bogate proprietare de mod pe
Dimbovita. Radu-Vodd, Mihaill-
Vodd, S-tul Saya, Cotroceni,
VAcdresti si cine stie cite alte
86