Untitled - upload.wikimedia....

BUCURA 680 BUCURESTI
sa se stabileasci pe mosia el. MuIff
dintre eel ce n'au ascultat de porunca
Impärateasal stabilit pe domeniul acesteI
fema. El, spre a se putea apira
contra tdharilor care-I jefuiali, s'ail retras
In partea loculul, mal spre S. de actuala
comuna, intr'un loc mal dosnic, Cu pàdure
i stuf de ba4i; i dinsa cu ast-fel
de camera adunaff, a format un sat cinda
I-a dat numele de Bucura. Azi locul
acesta se numeste de locuitora comuna
Bucura: eBucura-Vechie sad Bin:Ina».
Bucura, piidure, In jud. Mehedinti,
pl. Blahnita; tine de teritoriul
com. rur. Bucura i este
proprietate a statuld.
Bucura, vale, in jud. Buzati, comuna
Vinti15.-Voda, cat. Sirbesti
; se scurge in Valea-Boulur.
Bucura-BatrInk loc, pe care a
fost asezata in vechime com.
rur. Bucura, din pl. Blahnita,
jud. Mehedinti.
Bucureasa, ceitun, al comuneI
Petresti-d.-Varsäturi, pl. Ocolul,
jud. Gorj. Este situat pe loc ves,
la S.-E. de resedinta comund
sale. Are o intindere de 500
hect., din earl* 150 hect. arabile,
70 hect. finete, 175 hect. pldure,
izlaz i pomet i 5 hect.
vatra satuluI.
Are o populatie de 46 familiI,
258 suflete, din carl 42 contribuatotI
RominI, ocupindu-se cu
agricultura i cresterea vitelor.
LocuitoriI poseda 10 plugurI,
20 care CU bol, 240 vite marl
cornute, 3 caI, 290 oT, si 34 rtmatorY.
Are o biserica de lemn, deservita
de i preot i cintaret.
In catun se gaseste I pu t si
3 fintinI.
Bucure§ti (Bucure§cI, fr. Bucarest),
capitala RegatuluI
capitala judetuluI Ilfov, cel mal
mare ca teritorlii, cel mal po-
pulat i cel mal insemnat oras
din tail.
Topografia. Situafiunea.
Orasul Bucuresti este situat pe
ambele malurr ale riuluI Dimbovita,
parte pe ses, parte pe
coline, la 440, 25', 39" latitudine
nordica si la 260, 6', 12"
longitudine estica de la Greenwich,
la o distanta de 382 kil.
E. de Virciorova, de 483 kil.
S.-V. de Dorohoia, de 75 kil.
N. de Giurgiti i de 230 kil.
N.-V. de Constanta Se afla la
2495 kil. de Paris, la 2269 kil. de
Roma, la 825 kil. de Constantinopole,
la 889 kil. de Buda-
Pesta, la 1167 kil. de Viena si la
1842 kil. de Berlin. (Aceste cifre
sunt socotite aproximativ, pe
calea ferata si via Predeal, afara,
de distanta la Constantino
pole, socotita pe via Constanta).
Limitele. Orasul Bucuresti
are ca limite : la N. com. B5.neasa
; la N.-E. com. Colentina;
la E. comunele Pantelimon-Dobroesti
i Dudesti; la S. com.
Jilava ; la S.-V. comuna Magurele
; la V. comunele Militari
Rosul.
.Altitua'inea. Bucuresti se
aft' asezat pe un plan mal mult
orizontal, a caruI inaltime asupra
nivelului mariI variaza in
diferite puncte ale orasuluI. Punctul
cel mal jos este la bariera
Calarasilor, 77m,24, iar indltimea
cea maI mare este de 105m,
pe platoul Cotrocenilor. Media
diferitelor InaltimT, in cifre rotunde,
este de 83m d'asupra niveluluI
Relieful solulut. Solul pe
care se aflä situat orasul Bucuresti
face parte dintr'un intins
i monoton ves, märginit
spre S.-V. de vechiul mal drept
al riuldf Dimbovita, care ja numele
de Dealul-Cotrocenilor, Dealul-Spirel,
Dealul-Filaretuldi
Dealu1-V5.edre§tilor spre N.-E.
de sirul de ball formate de apa
Colentinel i carI sunt: Mogosoaia,
Baneasa, Herastraul, Floreasca,
Teiul, Colentina, Fundeni,
Marcuta si Pantelimonul;
spre N.-V. si S.-E. sesul acesta
n'are limite naturale bine caracterizate
; orl-cum IT putem atribui
o formä oblonga, cu dimensiunea
cea mal mare in directiunea
N.-V.S.-E.
Hidrografia vechiulut Bucurefti.
Apa Dimbovite nu a
curs in tot-de-una prin matca
cea canalizata pe care i-o vedem
asta-zi i nicr prin aceia pe
care i-o cunosteam inainte de
1882.
La Arhivele statuluI, actele
Mitropolier si ale prea bogateI
ManästirI a luI Radu-Voda ne
spun ca. in timpul luI Matelii-
Voda Basarab, la 1636, se stia
din batrinI el fusese o matcei
vechie, pe care Dimbovita o paräsise
de mult.
Intr'o cearta ce se iscase intre
Saya, fiul luI Negre din VIcarestI
i BucuresteniI din prejurul
RaduluT-Voda., citim caiocurile
acestor batrinI locuitorr
al orasuluI fuseserä hotarite inca
din timpurile luI Mircea-Voda-
Ciobanul.
Pe atuncI tot de matca vechie
a DimboviteI se vorbeste.
Care e limita urmata de aceastä
vechie matcl? Cind si In
urma carora preschimbarl cozmice
a parasit Dirnbovita vechia
matca, pentru a intra inteaceia
ce-T cunoscuram pänd la anul
'882 ?
latA douä. intrebarl la carl ne
este astazI peste putintä a raspunde.
Stim numaI, ca. din secolul
XVI, si pana in vremurile
noastre, battik cele numeroase,
situate pe malul drept al DimboviteI,
precum i girlitele earl,
din dreapta si din stInga veneat!,
inauntrul Bucurestilor, sa