Untitled - upload.wikimedia....

BUCUL 679 BUCURA
treaza legenda cä ar fi fost fondat
de o colonie de tatarI, dupa
a caror capetenie luat
satul numirea. In urma s'a mal
numit i Bucul-Matasesti, numire
pe care o mal are asta-zI mosia,
pentru ca aicI se cultivati multl
&dad de matase, carl dati matase
de o bulla calitate.
Aldi este resedinta primaria'
si a judecatorieI comunale.
Populatia consta din 110 familiI
RominT, 6 familiI TiganT
2 familiI Gred.
Se afla o scoall mixta, cu
invatator retribuit de stat
comuna. Localul scoaleI este
construit in acest scop de com.
Biserica satuluI este cladita.
In 1820 si este deservita de un
preot si douI cintaretl.
Vite sunt: 360 caI, 296 bol',
6000 vacl, 2600 or i 193 porcr.
Bucul, lac, in jud. Ialomita, plasa
Ialomita-Balta, situat spre V. si
in apropiere de satuI Bucul. Are o
suprafata ca de 300 hect., si confine
mult peste. Acest lac mal
poarta numirea de Iezerul sal"'
Iezerul-de-la-Bucul.
Bucul, pddure, jud. falomita, -pl.
Ialomita-Balta, pe tarmul sting al
riuluI Ialomita, lîngä satul Bucul.
Are o intindere de wo hect.
cu esente de stejar si plop.
Bucur, deal, in comuna Brosteni,
pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Bucur, loc izolat, in com. Giulesti,
plasa Cerna-d.-j., judetul
Vilcea.
Bucur, mdgurd, numita l MIgura
- lul - Bucur, in jud. Mehedinti,
plasa ampul, pe teritoriul
com. rur. Pristolul.
Bucur, jud. Putna. (VezI Comoara-lui-Bucur).
Bucur (Movila - lui -),
In jud. Buzar', com. si catunul
Sageata, pe mosia Sageata.
Bucur(Muntele-Reghiul-luI-),
',Mitre, pe teritoriul com. Herasträul,
pl. Vrancea, jud. Putna.
Are a intindere de 1400 hect.
si e stapinita de locuitorif din
Herástrati in indiviziune.
Bucur (SecAtura-lul-), virf al
munteluI Laposul, in pl. Vrancea,
jud. Putna.
Bucur-Ceau§ul, loc izolat, jud.
Buzati, comuna Sibiciul-d.-s.
Bucura, com. rur., in pl. Blahnita,
jud. Mehedinti, la distanta
de 26 kil, de orasul Turnu-Severin.
Este situata la poalele
plaiulur Orevita, pe loc ses, si
formeaza comuna cu satul Viasul,
numit i Smirdastetul. Se margineste
: la E. cu com. Corlatelul
; la S. cu catunul säü Viasul
si comuna Patulele ; spre V. cu
com. Vinjuletul ; iar spre N. cu
com. Vinjul-Mare. Are 186 contribuabilf,
din 986 locuitorT, locuind
in 211 case. Ocupatiunea
locuitorilor este agricultura si
cresterea vitelor.
Calitatea pamintuluI este destul
de bund. LocuitorI poseda :
49 plugurf, 8o care cu bol*
14 carute Cu cal. In comuna
sunt 2 bisericI, deservite de
2 preotl si 4 cintaretr; o scoala,
cu i invatator, frecuentata. de
20 elevI si 2 eleve ; o circiuma.
Budgetul comuneI Bucura coprinde
: la veniturI 4387 leI si la
cheltuell 2317 leI.
Numarul vitelor in aceasta
comunä este de: 500 vite marl
cornute, 31 cal, 400 oi i 205
rimatorI.
Prin comuna Bucura trece soseaua
Severin - Hinora - Rogova-
Vinjul-Mare-Bucura, etc.
Prin aceasta comuna trece
piriul Blahnita, ce vine despre
com. rur. Vinjul-Mare si trece
in com. rur. Patulele, formind
pe teritoriul comund Bucura o
bala mare cu stufurr, care se
numeste Balta-ViasuluI.
Numele de Bucura ar fi luat de
la o fati numita Bucura, in 'finprejurarile
urmAtoare :
Treclnd prin acest loc un convoiii
de robl, ce se duceati spre Dunare i oprind
sä poposeascä In locurile acesteI
comune, apetenia care conducea convoiul
de robi, fiind arras de frumuseçeafetel
Bucura, voia a elimine in aceste locurt
cu diosa. Ea trisa i-a pretins a face o
plimbare prin pädurea cea mare din 3mprejurime1
i pe d'Id el fäceau aceasta
plimbare in padure, ea i-a zmuls hangerul
de la brfil i i l'a tmplintat In pept
omorindu-1 pe loc. S'a Intors 1ndata
la prizonierI, carora taindu-le legaturile,
II libera, liberind yi pe un tinar anume
Rujean cu care linaza fata traise
bine din copiarie. Ceata acestor robI s'a
stabilit In acest loe si a format un mic
sat, aruia i-a dat numele de Bucura,
dupa numele liberatoarei lor, neputIndu-se
Intoarce indärat din cauza mu4ilor
barbarl, cari 1-ar fi intilnit In cale
i-ar fi robit din noil. Ttnarul Rujean
s'a casätorit cu Bucura spunindu-1 ca
el voqte a deveni 3n viitor domnul
stäpinitorul drumului acestuia, pe toata
tntinderea acoperitä cu padurI, jurind
cA ia sarcina de a omort pe
tot1 carl ar trece cu prizonierI prin aceste
locurl, v't va libera pe prizonieri.
De atuncl si pAnA asta-z1 drumul acaba
poartä numele de cDrumul-luI-Rujeany
iar en robli liberafi de Rujean s'a populat
satul Bucura.
O alta traditie este urmatoarea
:
cLocul acesta, tinpreunä cu domeniul
dimprejur, era al unuI boer mare vena despre
soare apune. Aceste aves o femeie tinäril
i frumoash', numitii Juninca, poroclita
mat pe urmii Bucura, (gurä. mica). Dupit
moartea bärbatulta eI, ramase singurä stäpinä
peste domeniti. IntImplindu-se atuncI
sA iasi poruncii 3mpilrateascii ca locuitoril
acestul loe sä piräseascit locurile lor,
sA treacii Dtmärea dincolo i sä se a§eze
acolo, sapina loculuI acestuia n'a voit
pariseascii domeniul särt, ci a dat
voe la col' ce sor sol sA ramie In tari