Untitled - upload.wikimedia....

BUCOVICIORUL 674 BUCO VUL
neaz1 din 1884; este intretinutä
de stat. Localul scoalef este inchiriat.
Are 8 hect. si 52 arir
proprietate si un singur invAtltor.
In 1892-93 a fost frecuentata
de 34 copiI, 3 bAetl din
satul CetAtuia si 31 din Bucoviciorul.
Cu virsta de scoalA sunt
59 copiI. tit-i sä se iscAleasc5.
46 locuitorif, si s1 scrie si sA
citeascl 20 locuitorl. In sat este
o bisericA, cu patronul SfintiI-
VoevozI, fondatA de proprietara,
S. Rooschoschi. Dup1 legea din
1864, are 8 pog. si jum. arabile
proprietate. Bucoviciorul este asezat
pe dealul Burdiosul.
Comunicatia se face prin sosele
comunale si vecinale care-I
leagA la S.-E. cu Vella si la S.-
V. cu Gubancea, peste Dealul-
Mare.
Bucoviciorul, deal, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-mj., com. Glodul.
Bucoviciorul, mofie particularA,
jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.- j.,
com. Vella, satul Bucoviciorul.
Bucovina, deal, jud. FAlciti, pe
care se zice cA, din vechime, a
existat sat infiintat de niste locuitorl
BucovinenT , fugitI din
Bucovina; mal' in urmA displeind
locuitoriI s'a desfiintat si satul.
Se aflA situat intre dealurile :
Deasa si Dealul-de-Mijloc, in partea
de E. a com. Rusca, plasa
Prutul.
Bucovul, com. rur., pl. Cricovul,
judetul Prahova, la 440, 58t 30
grade latitudine nordicA si 230,
45 longitudine esticA.
AceastA comuna este foarte
vechie. Pe la 1503 a fost In relatiunI
comerciale cu Brasovul,
si a fost capitala judetuluI S5.cueni,
desfiintat in anul 1847.
CA aceastA comuna dateazA
de prin secolul al XIII-lea, nu e
niel o indoiall, cAcI in Valea-
°riel exista o bisericl, cu liramul
Sf. Nicolae, care are inscriptia:
«FAcut1 la anul 1396 de
cocoana Tinca MArAcineanca, si
In care este inmormintat5. Doamna
Stanca a DomnuluT Constantin
Nicolae Voevod, moartA la
anul 1756.»
In pAdurile BucovuluI la anul
i600 Mihaiti Viteazul fu invins
de Polonr si MoldovenI si
s'a retras la Tirgsor.
Ipsilante plecind din Iasi spre
Bucuresti si sosind la 12 Martie
1821 in Bucov, , trecu in
revista regimentul luI Duca ,
compus din 800 soldatI, si al
luI Caravia, compus din 300,
cum si coloanele luí' Gripari si
Colocotroni ; escluse din aceste
corpurI pe vagabonif, din cauza
neorinduelilor ce fAceau, dind
caiI Ion la altI. La Bucov, Tzalacoff
fu numit adjutant al batalionuluI
sacru.
Com. Bucovul este situatA pe
malul sting al riuluI Teleajenul,
pe iazul ce trece prin centrul
sAa si pe piriul Bucovelul, la 6
kil, departe de capitala judetuluI
si la 21 kil, de a p15.siI.
La Bucov este o mare fabrica
de spirt si mal multe morI sistematice
de fAinA.
Comuna se compune din dottä
alune : Bucovul si Valea-Orld,
avind o populatiune de 1126
locuitorI, 575 bArbatI, 551 femeI,
in plus 54 familir de TiganT,
carI se ocupa cu fierAria;
12 EvreI, pe la fabricile de spirt ;
14 Bulgaff, carI se ocupa cu
grAdinAria ; 8 GrecI, din care
dol arendasr si 6 muncitorr; 2
Italied si 9 UngurI la fabricI.
CapI de familie sunt 312;
contribuabilI 459; case de locuit
418.
In comuna sunt treI bisericr:
una in cAtunul de resedintA Bucovul
si douA in cAt. Valea-Orlel.
Biserica din Bucovul are hramul
Sf. Treime, si inscriptia :
lAceastä sfintA si Dumnezeascl
bisericd, cu hramul Sf. loan si
Sf. Troitl, fiind din vechime zidità
de d. Mateia MArgineanu
Filipescu Vel Agl, la anul 1679
si la 1802, Octombrie 14 din
pricina intimplAreI ce s'a flicut
de marele cutremur cu totul s'a
stricat si ca sA nu se piara
aceastA pomenire a neamuluI
mea si a mea, ca de acum inainte
sA se pomeneascA, din temelie
m'am apucat cu toatA ostrdia,
am prefácut'o, infrumusetindu-se
dupA cum se vede, ca
sl fie spre pomenirea neamuluI
mea, ctitor Constantin Filipescu
Vistier, in zilele Prea InAltatuluI
DomnuluI Nostru Ion Constantin
Ipsilante Voevod, in anir
de la Cristos 1804, Septembrie
13».
Biserica din Chitorani s'a zidit
la anul 1797 de Paharnicul
Constantin Cantacuzino si sotia
sa Smaranda, in zilele Itif Alexandru
Ipsilante, Mitropolit fiind
Dosifteia.
Biserica din Valea-Orler s'a
zidit la anul 1396 (?) de cocoana
Tinca MArAcineanca.
Aceste bisericI sunt deservite
de 3 preotl, 2 cintAretI si I paracliser.
LocuitoriI, pe lingA agriculturA,
se mal ocupa cu transportul
Mina si lemnelor de foc.
Meste$ugarI sunt: 4 rotar, 34
fierarI si 1 cismar. Er desfac produsul
munceI lor la Ploesti.
Locuitorir, in numAr de 211,
s'aa improprietArit la 1864, cind
li s'ati dat 519 hect. pe mosia
Bucovul, fostA a boeruluI din Divan,
Banul Filipescu, si aceasta
se constata din «Cartea de suhat»
datA de Mihail ut-tt Voevod
la 17 Noembrie 1791, in
coprinderea urmätoare . «Dumnea-VoastrA
Ispravnicilor ot sud.