Untitled - upload.wikimedia....

B UCOVXTUL 672 RUCOVÁTLIL
mixta ce functioneaza din 1866,
fiind intretinuta de comuna. Localul
construit din zid, este in
stare burla.
Are 1 invatator. In anul scolar
1892-93 a fost frecuentan
de 61 copir.
Din arligul si Sarbatoarea
nu pot urma copilla scoall din
cauza prea mareI departarT de
5 O 7 kil
Populatia comuner se urca la
3587 suflete, din carl 1905 barbatI
si 1682 femei, locuind in
1173 case si 61 bordee.
Suprafata comuneI este de
6365 pogoane, din carr 5045
pogoane arabile, 700 pogoane
padure, 520 pogoane izlaz si Ioo
pogoane riman..
MosiI sunt : BucovAtul si Leamna,
ce apartin statuluI, si ad fost
arendate de la 1893-98 cu
3700 ler; mosille Cirligul, Palilula
si Sarbatoarea, ce apartin satenilor.
Padurr sunt in intindere
aproximativa de 700 pog. si se gasesc
pe mosiile Bucovatul,Leamna
si Cirligul. Sunt amenajate.
Felul arborilor ce compun padurea
sunt: cerr, stejarT, emite
si gorunr.
In Bucovat este o tabäcärie
a statuluI in localul fostuluT penitenciar,
pentru care e inscris
In budgetul ministerulur de razboid
o suma de 23350 ler.
Circiuml sunt 7i din care 3
in Bucovat, si cate 1 de fie-care
sat. Comerciantr sunt 7.
Prin comunä trece soseaua judeteana
: Craiova - Cetatea, si
calea comunalä spre com. Podani
si Predesti.
Contribuabilr sunt 450.
Venitul comund pe anul 1892-
93 a fost de 5008 ler si 62 b.
Cheltuelile comuner pe anul
1892-93 ad fost de 4083 ler si
65 banl.
Vite cornute sunt 1246, or
3783, porcr 218 si cal 250.
Bucovätul, sat, jud. Dolj, plasa
Jiul-de-Mijloc, asezat pe malul
drept al Jiulur. Aci Jiul are o
largime de 137 m. si o adincime
de 3.75, cea mar mare adincime
a TiuluT-de-Mijloc, Satul
e situat la 4 kil. V. de Craiova.
E resedinta primarier. Are II 13
suflete, 649 barbatI si 464 femer.
Locuesc in 300 case si 24 bordee.
In sat este o scoala mixta
ce functioneaza din 1864, fiind
intretinuta de comuna. Are 17
pogoane proprietate ; un invatator.
In anul 1892-93 a fost
frecuentan de 61 copiI: din Bucovat,
42 bletT si 5 fete ; din
Palilula, 6 baetT §i 2 fete ; din
Leamna-d.-j. 6 bletI. Cu virsta
de scoall sunt 8o copir. Stiii
carte 100 barbatr §i 20 femer.
In sat este manastirea Bucovatul-Noii.
Comunicatiunea in acest eltun
se face pi-in sosele vecinale
si comunale, care il leaga de
catunele Leamna, Criva si Mofleni.
Bucovatul, mdniístire, situan la
4 kil. la S.-V. de Craiova, pe
malul drept al Jiulur, putin mar
jos de varsarea piriulur Leamna
in Jid, jud. Dolj. Ea este una
din cele mar vechr si avute manastirl
din tara ; anul 1170, pus
pe pisania de la usa, nu poate
fi luat in serios.
Cine a fost primul fundator
nu se cunoaste, dar se vede ca,
ca si alte manastirr, a stat mar
multa vreme 'Ansia si s'a rezidit
mal tirziil din noil. Dupa
o pisanie ce a existat la 1838,
se zice a aceasta mandstire
s'a inaltat si s'a ridicat din temelie
cu toatä osteneala si cheltueala
robultif luID-zed, jupin Stefan
Clucerul si a fiuluI sad jupin
Pirvu Clucerul, in zilele Marier-
Sale Alexandru Voda, fiul lur
Mircea Voda, Octombrie 3, anul
7081 (1573),
Cu toate acestea se gasesc
danir facute manastirer inaintea
acestur an. Asa la 1568 i se
face o danie de Petru Vodä
Schiopul si in zilele luI Radu
Voda Calugarul (1495-1508)
jupineasa Dobra &Tueste manastirerjumatate
din satul ZmardAsteti,
ceca-ce dovedeste ca manastirea
exista din vechime li
c5. Stefan Clucerul si fiul saii
Pirvu Clucerul ad rezidit-o numai
Clucerul Stefan a inzestrat
manastirea cu satele Bucovatul,
Cornatelul, Sacuiul, Vlacanesti
si cu cea-l-laltä jumatate din
Zmärdasteti.
La anul 7117 (1609) manas-
Crea a fost inzestrata de Banul
Armega, impreuna cu fiul sári
Drosul Postelnicul si cu nora-sa
Rada, cu mosiile Dragoaia, Gabrova,
Maraesul, Barbesti, Zembusesti
si Musetesti inchinindu-I
si manastirea Roboaia cu toate
mosiile si TiganiT sal pe metoh,
precum si mosia Balomiresti.
Asta-zr n'a mar ramas din
m5.nastirea ast-fel restauran de
cit biserica zidita in canmida
netencuita, mica, insa foarte interesanta.
Dar niel biserica nu
se mar afla in starea er primitiva.
Surpindu-se malul, a cazut
clopotnita, care era frumos
zidin, ca numar la putine bise
riel din tara noastra.
Ajungind manastirea cametoh
sub ascultarea Horezulur, ea a
fost reintemeiata de calugarrí
grecT prin Chrisant Horezeanul
sub numele de Bucovatul-Nod,
pe cel-l-alt mal al Jiulur, la loc
mar adapostit, facindu-i-se §i o
ingraditura, lar biserica cea vechTe,
a fost reparan cu cheltueala
unur taran, anume Sandu.
Architectura el e de un stil
minunat ; temelia pana la soclu
e zidin cu caramida romana
scoasa din ruinele une cent:1
alaturea cu &risa, de unde mal