Untitled - upload.wikimedia....

BUCIUMENI 669 BUCIUMENI-FRITILEM
de la stejar pu la ptriti, lar de la. ptrtii
la stlqitul Hvorostiei, iar de la sfir-
Otul Hvorostiel p'änk la driunul ce merge
de la Stan la Baja. Decl drumul ce
merge pänä la pIrtul la Rádäiseni pe
llng Staniga, decI cacle pe din sus la
alt pIrtil, de acolo la stejarul ce este pe
deal, de acolo ptriul ta sus, de la un
stejar la alt ,stejar, iar de acolo la Loira
i de acolo iarlisI la drumul ce merge
la Baia, pfinfiIn hotarul Báil, de acolo
ctmpul pfinit in hotarul Dracsfil
de acolo iarl# la stejar la movila mare.
Aceasta este tot hotarul lul i spre aceasta
este credinta Domnid mele de
mal sus scrisä Alexandru Voevod i credinta
inbitului fiului Domniel mele
Voevod i credinta tuturor boerilor ncltri
a marI l micl, lar dupi a noastrit
viatii cine va fi Domn pfimintillul din
fiil nqtri salí din ueamul nostru, sati pe
cine Dumnezefi va alege sd fie Domn
nu strice a noasträ danie, ci s intireasci
lor, de vreme ce i nol am dat
lul, pentra a lul dreapel i credincioasä
slujb i pentra mal mare Intiírituel a
tuturor celor de mil sus scrise, am poruncit
slugel noastre credinciosuluI Neagoe
Gramaticuld, s scrie i si lege pecetea
nonstrit, citre aceastä carte a noas-
*S'el scris in Suceava la anal 6932
(1424), Febniarie 16.
(L. P.)
cS'ail tila:11dt de pe ispisocul strbesc
de Gheorghe Evloghie Dascfilul, la 1785,
Iunie g.*
La 1803 «Liuzir ot Buciumenii
razasestl erad numaI ease,
platind 24 leI bir anual.» (cUricariul»
de T. Codrescu, vol. VII,
pag. 254 i vol. VI, pag. I.)
Pe la 1850 (Buciumenir
Staintenii, la tinutul Sucever, ocolul
omuzuluI, mosie ca 011
si a d-sale Logorátuld Dimitrie
Cantacuzin Pascanu ; ad si altir
parte in ea. Are sat, cu o biserica,
2 preoV, un diacon, 6
nevolnicI, 2 dascalr, i privilegiat,
25 mazili, 6 vadane. Pe
linga moille Opriseni, Falticeni,
Radaseni o altele, ca un numar
de 35 loc.» («Bucium. Rom.»,
an. I, 519.)
Buciumeni, sat, jud. Tecucid ;
face parte din com. cu acelasi
nume ; se afla situat pe valea
Tecucelulur. AicI se afla resedinta
comund. Are o populatie
de 487 suflete, din carI 132 capi
de familie. Are o scoall.
In sat este o biserica, cu
mal S-ta VoevozI, zidita la anul
1858 si reparata in x862 si 1886
de locuitorl.
Satul e razasesc. D. Papadopolu-Calimah
credea ca-sI trage
numele de la Bucium, Mare
Vornic al Tarii-d.-j. (1460-1488).
Buciumeni, cdtun, plaiul Ialomita,
com. Tita, jud. Dimbovita.
Buciumeni, cdtun, in pl. Ialomita-Balta,
pe cimpul Bardganul,
teritoriul com. Poiana, jud.
Buciumeni sad Beiul, cdtun,
pendinte de com. Chiriacul, pl.
Marginea, jud. Vlasca. (V. com.
Chiriacul i cat. Beiul).
Buciumeni sati Ruica-Buciumeni,
cdtun, pendinte de com.
Balanoaia, plasa Marginea, jud.
Vlasca. (V. cat. Ruica si com.
Balanoaia).
Buciumeni, 'A-dure, in pl. Ialomita-Balta,
com. Tindlrei, jud.
Ialomita ; formeaza cu padurea
Strachina un trup de 150 hect.,
cu esente stejarI, ulmT, sakie
plopI.
Buciumeni, pda'ure a statuluI,
in jud. Tecucid, raionul com.
Buciumeni ; are o suprafata de
120
Buciumeni, pî,i, in com. oldanesti,
jud. Suceava. Izvoreste
din dealul Schinigeni, de d'asupra
satulur cu acelasi nume,
pe cate Il strabate. Curge pe
margin ea apusana a orasului FAI-
ticeni, tormiaLl Ia.zul-lui-Clopotel,
trece l'ah e g i cimitirul
Timpesti, pe lingl oldanesti,
se varsa in omuzul-Mare. Lungimea
cursuluI sad e de 7 kil.
Peste acest rid sunt aruncate
doul podurI de plata unul la
bariera Timpesti, al soseler nationale
Roman-FAlticeni-Bunesti-
Suceava i altul al soseler judetene
Falticeni-Dolhasca, construit
cu cheltuiala lui Basota
(v. olcianesti), pe timpul ispravnicle/
lui Alecu Dragusanul, in
1830-1835. Are de tributarI din
dreapta Schinigeni
iar din stinga Piriiasul-Tirgula
Buciumeni, schit de maja, situat
in mijlocul paclurer Buciumenilor,
jud. Tecucid. Un drum,
ce se desparte din soseaua judeteana,
duce la schit.
Inainte schitul era populat de
mal multe calugarite ; astazI nu
se gasesc de cit vre-o cite-va.
Biserica a fost facuta din lemn
In anul I700, dupa cum se vede
din o inscriptie. Fondatorul este
Serdariul Manolache RadovicI;
in urma s'a reacut de manastirea
Rachitoasa, de care depindea.
In 1884 s'a reparat
zugravit de Stoica Ionita.
Buciumeni (Hotarul-), pddure,
pe teritoriul comunelor Cucova
Valea-Seaca, pl. Racacluni,
jud. Putna. Are o intindere de
523 falcI i apartine locuitorilor
din comunele Cucova, Scurta
Valea-S mea.
Buciumeni-Frätile§t1, mofie nelocuitd,
in pl. Ialomita-Balta, judetul
Ialomita, teritoriul comuneI
Ograda. Este proprietate a
statulul si, pana la secularizarea
manastirilor inchinate, depindea
de biserica Sarindar din Bucuresti.