Untitled - upload.wikimedia....

BUCECEA 665 BUCETI
urmg s'ad i stabilit, formind un
nod sat. Urmele satulur vechid
abia se pot cunoate.
Numgrul vitelor este de: 471
vite cornute, 103 caT marT
micT, 1180 de or, 213 porcr
129 stupT.
In acest sat se afig i ï meseria0
0. 3 comerciantr; 3 circiumr.
Bucecea, statie de dr.-d.-f, jud.
Botopni, pl. Siretul, cgt. Caline§ti,
pe linia Vere§ti-Boto§ani,
pusg in circulatie la I Noembrie
1871. Se afld intre statiile
Vere0i 18.9 kil. i Leorda 9.8
kil. InAltimea d'asupra nivelulur
mdriT de 254'04. Venitul acesteT
statiT pe anul 1896, a fost
de 79678 leT, 3 batir.
Bucecea, deal, vine din COM.
Costinqti, jud. Botowi, merge
in directie de la N. spre S.-E.,
trecind prin partea de N. a satelor
Bucecea i CAline§ti §i se
terming in com. Brehue§ti.
Bucecea, pÊd, izvorWe din pgdurea
Bohoghina, com. Bucecea,
jud. Botopni, curge prin valea
Leorda §i se varsg in piriul Dolina,
com. Costine§ti, pl. Tirgul.
Bucegi, masiv muntos, jud. Prahoya,
coprins intre riul Ialomita
la V., riul Prahova la E., catena
Carpatilor la N. §i Torentul-Izvoarelor
la S.
PIng la satul Izvoarele, aceastg
cateng are o infa44are atit
de deosebitg de cele-l-alte
este atit de impungtoare, in cit,
la prima vedere, pare a forma
un masiv cu totul singular, in
multimea de mwroaie ce-1 inconjura.
Privitr din valea Ialomiter,
Bucegi se vdd pg.trall pe lingg
coastele de liga muchie, de o
multime de tufie de jnepT. Po.
DUO, Marelo &talionar Googralte,
porul nume§te huciu, huceag
buceag, un pg.dur4 des i jos,
prin care nu se poate strgbate
de cit cu gred. Cu putintg e
ca cuvintul de Buceag, luat la
plural, sg fi dat na.5tere vorber
ce servWe sà denumeascd toatd
seria de ingltimr, ce se infAti-
§eazä privirer, acoperitg cu jnepr.
Din totl muntir Carpatilor,
Bucegi sunt cer mar inaltr; el
par a fi nodul catener; piscurile
ad i intrec toate altitudi -
nea de 2000 metri, i in multe
locurr zgpada nu se topete de
loc.
Incepind de la Torentul-Izvoarelor,
se inlAntue§te spre N. o
serie de piscurr, unele maT marT
§i mar mindre ca altele.
In marginea sudicä stg izolat
Virful-cu-Dor, 2288 m.; dupg
el vin k ordinea uringtoare :
Furnica, 2334 m.; Piatra-Arsä.,
211.0 m.; Jepul-Mare, 2195 m.;
putin in set-1ga spre valea Ialomiter:
Babele, 2060 m. ; apor
lar pe muchea principalg: Caraimanul,
2495 m.; Co§tila, 2250
m.; Coltul-Obir§ier, 2250 m.;
in fine, mar inalt ca totr, pe
linia de frontierg, Omul, care
are 2508 metri d'asupra nivelulur
Mgril-Negre.
Pe ambele cine ale acestur
de muntr curg in vale torente
i izvoare, ce sunt adunate
de Prahova i Ialomita.
In multe locurr zgpada, vecrnicA,
servg de izvor torentelor
ce curg pe poalele masivulur.
Apele Cerboaica, Jepi i Izvoarele
n'ad altg sorginte.
Clina despre partea Ialomiter
este cu totul nelocuitg ; cea despre
a Prahover are satele : Izvoarele,
Poiana-TapuluT, Bu§teni,
i ca ora4 Sinaia.
Peste tot local, de-alungul
muchier masivuluT, se aflä carga
de cal, ce pun in leggturg
ambele vE. Pe clinele mar re-
pezr sunt numar potecr de ciobanT.
Escursiunile pe Bucegi sunt
foarte pitore§ti ; farmecul ne-
Weptatulur §i continua schimbare
a decorulur despAgubesc
cu prisosintg pe cAlgtor de greutItile
drumulur.
Totr muntir din Bucegi se
deosebesc unul de altul i pe
fie-care colt sad pisc, cAlgtorul
intlinqte alte perspective, alte
efecte de luming.
Un rgsgrit de soare, privit
dupg virful Costiler, plgte§te insutit
osteneala de a-1 urca.
Din punctul de vedere geologic,
treT grupe alcgtuesc masivul
Bucegilor : grupa secondarg,
tertlard i quaternarg.
Toatg. muchea Bucegilor, incepind
de la coltul Bucpael,
pg.ng la Jepi-Micr, este alcatuitg
de roce arenacee, in care doming
conglomeratele polilitice,
compuse din granit, gneiss, mica4ist,
porfir, etc.
La Culmea-Babelor, la Coltul-
Obir§ier i pe eaua-Omulur se
observa conglomerate numulitice,
marne i pudinge. Impozante
blocurr eratice sunt rgspindite
peste tot masivul,
Bucelor (Dealul-), deal, in partea
de N.-E. a moOeT
com. Buimgceni, pl. Jijia, jud.
Boto§ani.
Buce§ti, com. rur., pl. Birlad, judetul
Tecucid, compusg din 4
cgtune : Blgjeri-d.-j., Buce§ti, Diecheni
§1 Vultureni. E situat pe
malul sting al riulur Birlad, la o
depgrtare de 23 kil. de capitala
jud. i de 3 kil, departe
de a pl4eT.
Comuna, la inceput, a fost pe
valea cuprinsg intre satele Lie0i
Vultureni, i intre riul Birlad
gira Birlovita, pIng In anul
1881, cind, cu ocazia revArslreT
84