Untitled - upload.wikimedia....

BRUSTUROASA 663 BUAZUL-MARE
In locul numit Gardul-de-Piatra,
se vad urme de intarid fdcute
de RusT la 1848, la un loc
foarte strtmt si intre muntT.
In luptele lur Stefan-cel-Mare
cu Moteja Corvin, armatele unuia
si altuia treceart pe ad in Ardeal
si. ?napa
Com. are o scoala mixta, in
satul Brustureasa, infiintata in
1865 si intretinuta de stat, in
stare buna, construita in anul
1879 de com., cu 1 o prajinT
pamint in vatra satuluT. MaT
este o altá scoall, in catunul
Sulta, ad alipita de com. Agáu1,
infiintata in 1889, intretinuta
de com., cu 6 prálitif pamint
In vatra satuld. In anul
1891 scolile ají fost frecuentate
de 61. copiT, dintre care 13 fete.
In com. se gasesc 5 bisericT
ortodoxe, cite una In satele :
Brusturoasa, Palanca, Cotumba,
Goioasa si S ulta, deservite de
3 preot! si 9 cintdretr, si o biserica
catolica in satul Ciughiesul.
Aceste treT din urma sunt alipite
de com. Agasul. Sunt 918
case de locuit, dese in toate
catunele, afara de Ciughiesul si
Guioasa, unde sunt raíl, si 40
de circiumT.
Populatiunea, ditupreuna cu a
catunelor din com. Agasul, mimará.
952 capT de familie, cu
4504 suflete : barbatI 2276 si
femel 2228. Dupa nationalitate
se deosebesc in : 4023 RominT,
4 Germarli, 378 Ungur! si 98
IzraelitT, dintre care 4499 de
protectiune romina si 5 germana.
Dupa felul ocupatiunel se
imparte in 653 agricultor!, 134
meseriasT, 65 industriasT, 63 comerciantT,
24 profesiunr libere,
123 muncitorr si 204 servitorl.
Stiti carte 8o de persoane. Contribuabilf,
dupa noul recensamint,
sunt 907. Dupa legea rurala
din 1864, s'a0 dat la 477
locuitor! 1608 falc! de pamint.
Teritoriul comuneT, dimpreuna
cu al com. Agasul, are o intindere
aproximativa de 50224 hect.
Proprietad -mad sunt : D.
Ghica (venit de 2x800 leT), Eug.
Ghica (venit de 8400 le°, N.
Ghica (venit de 70300 lel) si
printul Al. B. Stirbeia (venit de
54650 le1), dupa sotia sa ascua
Ghica ; aceste mosil ocupa
o suprafata de aproape 45000
hect. Numal padurile Carunta,
Pietrosul, Cotumbele, Apa-Hausul
dupa aceste mosli, padurT
seculare, ati o intindere de 38900
hect. Pamint arabil este putin,
fiind locurile strimte ; dar calitatea
celuT care exista este
foarte bulla. Finetele sunt bune
si multe. Totalul impozitelor
este de 9255 leT.
Pe teritoriul acesteT comune
sunt doua izvoare de ape minerale,
care contin iod si pucioasa.
In com. se &ese : 50 fierastrae
de apa, 4 piue de batut
suwane, 1 moriscä de apa pentru
arimat scoarte de brad si
II morT de upa.
Mara de fierdstraie vechl se
fabrica dulap1 si piue pentru
sumane. Compania Götz a stabilit
la Palanca fierastraie sistematice,
conduse de abur!, care
an suferit marT pierden din
cauza inundárilor in 1893.
Totalul pamlnturilor de cultura
este de 2626 hect.
Animale sunt : 323 cal, 3o85
vite comute, 518 porcT, 482
capre (statistica din 1890) si
6493 oT, care apartin la 131 proprietad
si care, in 1891, ati dat
56 kgr. lira tigae, 8610 lina
turcana, 25 kgr. lin5. amestecata
si 978 kgr. tina mita. Stupl de
albine sunt 382, care, in 1890,
ati dat 1516 kgr. miere si mi'
kgr. ceara.
Budgetul com., pe exercitiul
1891-92, are la venitud le!
35387, ban! 74, si la cheltueli
leí 29296, banT 67.
Teritoriul com. este strabatut
de calea judeteana Palanca-Comanesti.
Distantele: la Bacan, capitala
districtuluT, 85 kil. ; la comuna
Moinesti, resedinta plaseT, 37
kil. si la comuna Comanesti 31
ldlometri.
Brusturoasa, sat, jud. Bacati, pl.
Munteld, resedinta com. cu acelasT
nume, situat in stinga riuluI
Trotusul, putin ma! sus de confluenta
sa cu Caminca. Satul
cuprinde treT partr: Brusturoasa,
Cominca si Cuchinisul. Are o
scoala mixta; o biserica ortodoxa,
construita din plata in
1872 de locuitorT, deservita de
I preot §i 2 cintaret1; I 1 ctrciumT.
Capi de fam. sunt 249,
sufl. iza. Animale se numará. :
115 cal, 886 vite cornute, 164
porcir si 74 capre. Pe teritoriul
acestu! catun se afla 14 fierestraie
de apa si 4 mor/ de apa.
Brusturoasa, tnofie, jud. Bacad,
pl. MunteluT, com. Brusturoasa,
pendinte de catunul cu acelasT
nume, cu o intindere aproximativa
de H000 hect., ca un
venit de 54650 leT. Proprietar
Printul Al. Stirbeia.
Brusturoasa-Casoasa, päa'ure,
jud. Bacali, pl. Tazlaul-d.-s., in
comuna Basasti, cu o suprafata
de aproape 500 hectare, proprietatea
razesilor din comuna.
In aceasta padure domina bradul.
Este supusa regimuluT silvic.
Brusturosul, vitt de deal, jud.
Bacad, pl. Siretul-d.-s., din sirul
colinelor de pe stinga SiretuluT.
Buazul-Mare, baltd, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-j., com. Grindeni, in