Untitled - upload.wikimedia....

BRUSTURI 682 BRUSTUROASA
ritl, 405 necdsdtoriti, 48 vdduvl,
12 divortati. Cu stiintä de
carte sunt 62. Mal totI sunt
plugarI. Vatra satului ocupd 20
f.-gel si 75 prdjini. E cel mar
vechiti sat din comund. Rdzdsir
n'au unce, dar sustin cd. mosio
le-a fost datA de Marele stefan,
in urma luptei de la 'Rdzboeni,
localitate nu departe de ad.
PAnd la 1878 forma comunä. aparte
cu SAve§ti si oimdresti.
Are o bisericd de lemn, cu patronul
Sf. Voivozi, a cdria temelle
nu se stie cind s'a pus,
dar care a fost reconstruitd de
räzdsi la 1745; e deservitd de un
preot si 2 entdreti. Este o scoald
rurald mixta, infiintatd la 1865,
cu un invdtAtor patit de stat,
frecuentatä. de 30 scolarl. In raionul
scoalei sunt 188 copii
filtre 7-12 ani.
Drumurile principale sunt :
la Neamtu (8 kil.), la Poiana-
PrisAcei (2356 m.), la Drdgdnesti
(3800 m.), la SAvesti (2500 m.)
si la Puricei, judetul Neamtu
(15oo m.)
Parte din mosie e proprietate
rAzáseascä, in intindere de 491
fálcI, lar partea numitd Frasinul,
a d-nel Polixenia Demola, in suprafatä.
de 265 &id, aducindu-I
un venit anual de 605 leí.
ImproprietdritI la 1864 sunt
141 locuitorl, stdpinind 206 falcr
§it 20 prj.
Ca familiI bästinase räzdsesti
sunt : Motoc, descendentd, se
zice, din Mande Vornic Motoc
al luí Upu§neanul. Aceastd familie
avea alta datd proprietdti
intinse si in Basarabia. Un oarecare
Toma Motoc, neavind copii,
ddrui mosiile Rducesti si Oglinzi,
din jud. Neamtu, mIndstireI
Secul, mosiI ce acum ag
devenit proprietatile statului. O
altA familie e acea a luí Frunzetti,
de origina italiana, al cdreí
strdmos se crede cd a fost
adus de insusI Stefan-cel-Mare.
Niste neamuri de ai acestora
ají si astd-zr proprietAti in Basarabia.
Se povesteste cd pe timpul
eterier (1821), trecind Turcii de
la mAndstirea Secul spre Rica
li Slatina, poposird ad i pref -
cind biserica in grajd. De atunci
se pdstreazd incd o icoand
a FecioareI Mal-id tdiatd la
fata de hangerul turcesc.
Pe la 185o «Brusturi, la tinutul
SuceveY, ocolul MoldoveI,
mosie cu pArtI si rdzAseascd, in
care mosie are parte si d-luI
Spätarul loan Botez, Ioo stinjeni,
cumpAratI de comisul Enachi
Adam, cu pret de 8io galbeni
si d-lui serdarul Gavril Hagiul
; lar din rAzdsr sunt si loan
Motoc, Negoitä. Radu, Dimitrachi
Motoc, Polcovnicul Vasile
Platea, Grigore Gafencu, Iordachi
Stingu, Costachi Rafaill, Iordache
Bors. Are parte incd. si
sf. MAndstire a NeamtuluI; sunt
si alti rAzdsI si pdrtasi mar multI
in ea. Are sat cu o bisericd, 2
preotI, 2 dascAll, un diacon, Io
privilegiati, 2 mazili, io nevolnici,
21 vdclane, 2 vdtäjei, un
jidov; pe lingA mosille Oglinzi,
Sdvesti, Poiana-PrisAcir, oimd.resti
si altele, cu un numAr de
75 locuitorl.» («Bucium. Rom.»,
an. I, pag. 517.)
Brusturi, deal, jud. Mehedinti,
si loc de muncd, in pl. Closani,
tine de hotarul satuluI Padesul,
din com. rur. Negoesti.
Brusturi, unul dintre dealurile,
pe care std satul cu acest niime,
jud. Suceava.
Brusturi (Valea-cu-), izvor, in
jud. Buzdti, com. GrAjdana ; ese
din pdclurealMiluiti si cid in Valea-Neagrd,
apoi ambele in riul
Niscovul.
Brusturi§ (Pe-), loc izolat, in
jud. BuzAti, com. Colti, filtre cdtunde
Camburul si Muscelul-
CArdimInesc, acoperit cu renumitele
finete ale mosnenilor din
com. Sibiciul-d.-s.
Brusturi§ul, cdtun al com. Valea-Musceluldf,
jud. Buzdä ; are
wo loc. si 25 case.
Brusturi§ul, 't'ovar, in jud. Buzdti,
com. Colti ; incepe de la Muscelul-Cdrdimlnescu
si de la M4tara
si dd in Valea-Alunisuld,
care, dupd ce primeSe acest afluent,
la numele de Valea-Sibiciului.
Brusturi§ul, numire data uncí
partí, ca de 260 hect., din padurea
statuluI MlAjetul, judetul
Buzdti, ce se intinde spre cdt.
Intre-Sibicele.
Brusturi§ul, sorginte de Oil
min. eralä, in com. Milljetul, cdtunul
Intre-Sibicee. Contine fier,
sulf si clorure de sodiu. Nu
se poate utiliza din cauza depäxtdreI
si sAlbäticiei locului.
Brusturoasa, com. rur., judetul
Bacdtl, pl. Tazldul-d.-s., asezatd
In coltul de N.-V. al judetulul.
Este alcdtuità din 5 cdtune:
Palanca, Ciughesul, CiobAnusul,
Brusturoasa (resedinta) §1 Beleghetul,
?l'Orate de o parte §1
de alta a riulur Trotusul, de la
Ghimes in josul apei. Inainte
de toamna anului 1893-1894,
aceastA com. cuprindea si cdtunde
: AgAsul, Cotumba, Goioasa
si ulta, care formeazd de
atunci o com. separatd, Agd.ul.
Numele acester com., dupd
legendele locale, ar deriva de
la un anume Brustur, care, Cu
un prieten al sAti, Tard-Lungd,
si-ad fácut primele case in locul
satului de re§edintd.