Untitled - upload.wikimedia....

BROTENI 659 BROMNI
fost intrunita cu comuna Peri-
Riiosr.
Bro§teni, sat, in com. Ivanesti,
pl. Racova, jud. Vasluill, asezat
pe un platal, la E. de satul
Huseni, pe o intindere de
588 hect. Are o populatie de
46 fam. sail 233 suflete, locuitorT
RominT, ocupindu-se cu agricultura
si cresterea vitelor.
ET posea. 3 pluguri si 3 care
cu bol, 2 plugurl si 2 cdrute
Cu caT, precum i Loo stupT Cu
albine.
Are o biserica facuta la 1807,
de Banul Nicolae Sion, si care
biserica s'a parasit In urma unuT
foc, ce i-a ars acoperamintul ;
are si o circiuma.
Numarul vitelor e de : 263
vite marl cornute, 2 bivolT, 220
OT, 14 cal si 25 rimatorl.
Bro§teni, veche bisericit, In suburbia
Brosteni, a orasuld Buzar',
jud. Buzan. Dupa traditie,
ea ar fi de prin secolul XV, dar
n'are niel o inscriptie cu care
sa.-I se poata constata vechimea ;
fiind reparatä de maT multe off, i
s'a scos frontispiciul. Pe garnitura
de piatra a una ferestre din
dreapta, se citeste : Sa se stie,
precum ca a lucrat Albuy. In offce
caz e mal vechie de cit Episcopia
si a trebuit sá fie schit de
calugarT, dupa cum se poate constata
din ruinele chiliilor mil o
inconjuraii, precum si din carAmizile
ce se scot din morminte,
purend nume si insigne,
ce se obisnuesc a se pune la
capul calugarilor, clnd mor. Traditia
adaoga, ca. multe din averile
acestui schit i chiar icoana
miraculoasa, ati fost luate de
Mavrocordat si date manastirer
Banul.
aro§teni, a'eal, in raionul comunei
Brosteni, pl. Cerna-d.-s., jud.
Vilcea, pe care se cultiva 9
hect. 50 ariT vie.
Bro§teni, iaz, litiga satul cu acest
nu me, din comuna Draguseni,
jud. Suceava, in suprafata
de un hectar, i inconjurat de
mlastinY p ericuloas e.
Bro§teni, iaz, in Intindere de I
hect., spre S. de satul Lipovatul,
pl. Crasna, jud.
Bro§teni, loc izolat, in judetul
Neamtu, comuna erbesti, pl.
Piatra-Muntele, situata în dreptul
kil. 14 al soseleT judetene
Roman-Piatra, in stinga pirluluT
Brosteni. Este ad o singurá casa,
care odinioad a fost un ratus,
lar asta-zI serva drept hambare.
Bro§teni, localitate, in com. urb.
Ocnele-MarT, pl. Ocolul, judetul
Vilcea, care a primit, se vede,
acest nume din cauza ca sunt
acolo balti cu broaste.
Bro§teni, mofie, jud. Arges, pl.
Cotmeana, proprietatea statuld.
Are si 680 pogoane padure. La
1877 avea o arena de 7351er
9 b. si a fost atuncI ipotecata
impreuna Cu alte mosiI pentru
asigurarea biletelor ipotecare in
suma de 27 milioane.
Pe periodul 1883-88 arenda
acestei mosiT a scazut la 200
lei. In timpul din urma, aceasta
proprietate s'a instrainat de stat.
Bro§teni (Borniceasca),mofie,
In jud. Buzai, comuna Amarul,
catunul Mirosi, fosa proprietate
a statuld. (VezT Barbuleanca).
Bro§teni (Vatra-Mänästirei-
CAluiul), mofie a statuld, in
jud. Romanati, cu o arena anuala
de 10050 leT pe 1887188.
Bro§teni, Aidure, jud. Ialomita,
pl. CimpuluT, comuna Brosteni-
NoT, formata din maT multe
trupurT, cu suprafata 600 hect.
cu esente : stejar, salde, plop
ulm i artar.
Bro§teni-Pitulu§a, ddure, jud.
R.-Sarat, plasa Orasul, comuna
Brosteni. Are o intindere de 5755
hectare; esente principale : stejar,
fag, alun si plop.
Bro§teni, piiolure particulara, supus&
regimuld silvic, apartinind
de comuna Brosteni, pl.
Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Bro§teni, pîrÊ, jud. Falciti, format
din ptriiasele, Draslavatul,
Ochiul, Schitul i Zavati. Curge
prin partea de S. a orasulur
Hui, mahalaua Brosteni, i in
partea de E. a orasului. Unindu-se
cu Riesti, formeaza piriul
Hui.
Bro§teni, firîia3, jud. Neamtu.
Izvoreste dintre ramurile despre
Est ale dealurilor din comuna
erbesti, pl. Piatra-Muntele, in
spre Sudul sistemuld numit
Stinca-de-la,Serbesti ; curge In
directiunea Nord-Sud, traverstnd
sos. judeteana Piatra-Bozieni, filtre
al [3-14 kil., pana aproape
de marginea nordica a com.
Dochia, unde se uneste cu
riul-Laculd ; de aci curge in
jos sub numele de Caluiul.
Bro§teni, îrti, jud. Suceava,
incepe din iezerul satuld cu acest
nume, din com. Draguseni,
trece in com. Cristesti, luind
numele de Letcani (de la desfiintatul
sat) si se varsa in Moldova.
Se spune ca In vechime
era mult mai mare, ca continea
multl racT, din care cauza
se mal zicea i Piriul-Racilor.
Lungimea sa e de 3500 m.
Are de tributar pir. Stroescul.