12.05.2013 Views

Untitled - upload.wikimedia....

Untitled - upload.wikimedia....

Untitled - upload.wikimedia....

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

BROTTENI 656 BROgENI<br />

LocuitoriT improprietaritl la<br />

1864 sunt : 57 fruntasT, i68 mijlocag<br />

si 163 codasT, stapinind<br />

1393 falcr; afara de carT maT<br />

sunt 121 sAtenT ce ail primit<br />

danie cite lo prajinT loc de casa,<br />

50-60 fäldi de fie-care sat, de<br />

la fostul proprietar, ca despagubire<br />

pentru ripT, ponoare, etc.,<br />

carT fac In total 1910 niel' si<br />

52 prdj MI.<br />

LocuitoriI se ocupa pulir' cu<br />

plugaria si maY mult cu lucrul<br />

lemnuluT si cresterea vitelor. Sateanul<br />

harnic are ce munci si<br />

ce cistiga, platindu-i-se ziva cu<br />

bratele de la 1.50-2 leT, lar<br />

cu carul 2-3 lel. De lucru gasesc<br />

ad d'id, vara ca si iarna.<br />

Principala unelta de munca<br />

e toporul, de care sateanul nu<br />

se desparte nicT o data, servindu-T<br />

la vreme de nevoe si ca<br />

arma de aparare, contra fiarelor.<br />

Sunt in toata comuna numaT 40<br />

case si vre-o 50 plugurT primitive.<br />

In comuna sunt I I moriste,<br />

In care se macina aproximativ<br />

7780 hectol. porumb. Fama de<br />

gil(' se cumpara, numar pe la<br />

zile marT, de pe la dughene. Pe<br />

piriul Barnarul se fabrica varul<br />

necesar pentru intreaga comuna.<br />

Unii satenT ?lisa .isT spoesc<br />

casele cu un fel de lut albicios<br />

si lucig, numit mal. MaT sunt<br />

In comuna: 3 fabricT de cascaval,<br />

6 fierariT, 4 brutáriT, 2<br />

clslpiI, in care se taie anual<br />

pana la 250 yac! si 500 miel,<br />

un cizmar, un croitor si 2<br />

boiangiT izraelitr, 6 circiumI,<br />

4 dughene, 5 debite de tutun.<br />

Padurile comuneT, carl alta<br />

data gemeail de vinat, acum<br />

sint cutrelerate mar mult de<br />

salbatáciunT, ca : ursT, lupT si<br />

vulpT. Se mar gasesc 'lima : eäprioare,<br />

epurT, dar cerbI nu, pentru<br />

ea vinatul fiind interzis s'ají<br />

imultit carnivorele, iar vinatul<br />

cell-alt s'a retras pe alte mosil.<br />

Apele contin peste : OstrAvr,<br />

losfute, mrene, boistenT,<br />

behlitT, cleanT, svirlugT, grin dele,<br />

sglavocT, lipenT si midhaT.<br />

Se gäsesc in comuna 192<br />

stupT, ce produc anual pana<br />

la 400 kgr. miere si 294 kgr.<br />

ceara.<br />

MuntiT contin in sinul lor minerale,<br />

ca: pucioasa, fier, anima,<br />

piaträ de var ; dar aceste produse<br />

ati ramas inca ne-exploatate.<br />

Sunt in comuna. 4 izvoare de<br />

pucioasa: unul linga Lungeni,<br />

altul pe piriul Holdita, al 3-a<br />

pe &tul Pusdra si al 4-a pe<br />

piriul Cotirgasul. Se mal gasesc<br />

2 izvoare de burcut (borviz) :<br />

unul pe Negrisoara, la Mira,<br />

si secundul pe Neagra, la Polana-Vinultd.<br />

Ca localitAtI demne de vizitat<br />

sunt : Rardul-cu-Pietrele-Doamner,<br />

Cheile-BistriteT, instalatilie<br />

forestiere de la Barnari, Vaca-<br />

Tia. cu insemnatele fabricatiunT<br />

de brinzeturl, Virful-Barnarulur,<br />

al GrintiesuluT si Tarnitele. Piatra-<br />

Zimbrulul si Groapa -Volintirilor.<br />

La Pietrele-DoamneT si<br />

la Tarnita se gäseste in abundenta<br />

frumoasa floare numita<br />

de no! floarea Regina si floare<br />

alba de munte (Edelweiss.)<br />

Pe piriul Negrisoara, la 17 kil.<br />

departare de Brosteni, se observa<br />

urmele une! fabricT de fier,<br />

fosase zicea unur bogatas,<br />

Conache.<br />

Pe la 1850, 4Brosteni, Holda,<br />

Holdita, la tinutul SuceveT, Ocolul-Muntelur,<br />

mosie a d-sale LogofätuluT<br />

A. Bals. Are sat cu 2<br />

preotf, 4 dascall, un privilegiat,<br />

1 1 bejenarT hrisovolitT, ¡6 nevolnicT,<br />

12 vaciane, 12 slujbasT<br />

volnicT, 5 jidovr; pe Una mosiile<br />

Paltinisul, Cottrgasi si altele,<br />

cu un numar de 230 locuitorT.»<br />

(eBucium. Romin.» An.<br />

I, pag. 476.)<br />

Bro§teni, com. rur., plasa Cerna-d.-s.,<br />

jud. Vilcea, compusa<br />

din 4 catune : Vetelul, erlD5.nesti,<br />

Pochesti si Gatejei.<br />

E situata pe valeariuluT Cerna,<br />

la 40 kil, de capitala jud. si la<br />

20 kil, de a sub-prefectureT,<br />

Are o populatiune de 1474<br />

locuitorl (z48 barbatI si 726 femer),<br />

in care l'Ara si 16 fam.<br />

de TiganY, rudarI, calciararT si<br />

fierarT. CapT de familie sunit 583;<br />

contribuabilr 520; case de locuit<br />

625 si bordeie 16.<br />

In comuna sunt patru bisericT,<br />

in fe-care catun cite una.<br />

In Vetelul, fondata la anul 1849<br />

de Ion Orleanul, Ion Verdes<br />

si altiT ; In catunul Pochesti,<br />

fondata la 1848; a treia in cat.<br />

erbanesti, fondatà. la 1857 si<br />

a patra, In cat. Gatejei, fondatá<br />

la 1885.<br />

Maioritatea locuitorilor se ocupa<br />

cu lucrarea pamintuluT i<br />

cu cresterea vitelor. Parte din el,<br />

In timpul vereT, parasesc com.<br />

spre a cauta de lucru in judetele<br />

de cimp. Printre eT sunt si<br />

citl-va industrias'''.<br />

Produsele muncer le desfac<br />

pe la Dragasani, Craiova si bilciurile<br />

anuale ce se tin de treT<br />

orT in com. (24 Februarie, 14<br />

Octombrie si Simbata Mosilor)<br />

si la cele vecine, ca Maklaresti<br />

si Slavitesti.<br />

Sunt In comuna: 170 ca!, 300<br />

bOI, 220 vaci, 215 capre si 120 oT.<br />

Pe riul Cerna, in raionul comune!,<br />

sunt 2 mor!.<br />

Locultoril sunt parte mosnenT,<br />

parte clacasT. 120 s'ali improprietarit<br />

la 1864 pe 265 hect.<br />

luate din mosiile d-lor Ion Orleanu,<br />

Nae si stefan Veteleanu<br />

si Nae Copaceanu.<br />

coala exista din vechime,<br />

irisa numal de la 1883 a trecut<br />

pe seama statuluT. Pana atuncl<br />

s'a intretinut de locuitorT. Localul<br />

scoaleT e donat de d-ra

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!