Untitled - upload.wikimedia....

BROTENI
30 banT, iar cheltuelile de Toi6i
leT 13 banI.
Bro§teni, com. rur., pl. Siretuld.-j.,
jud. Roman, spre S.-V. de
orasul Roman si la o departare
de 20 kil, de el si. de 19 de
resedinta plaseT. E compusa din
satele : Brosteni, Tutcani- din.
Deal i Tutcani-din-Vale, cu resedinta
comuneT in satul Brosteni.
Are 194 capT de familie,
186 contrib., 714 loc., din cad
38 stiti carte ; 171 case. Populatia
este romina, afara de
familie evree. Sunt 703 capete
vite marr. In com. sunt 3 bisericT,
2 de valatucT si i de lemn.
Venitul anual este de leI 1646,
banI 3, lar cheltuelile de 16261.
Este legata prin osea cu Roman.
Bro§teni, com. rur., pl. Muntele,
jud. Suceava, spre V. si la 76
kil. de Falticeni. Se margineste
la E. cu com. Madeiul i Ma.lini,
hotarnicindu-se prin Bistrita
si o linie ce porneste din piriul
Catelusa si trece peste muntiT
Comoara, °peina- Goer, Gola,
pe linga Muntele-Lung si pana
in Opcina-Rea ; la V. cu comunele
Dorna, Sarul-DorniT
Neagra-SaruluT, despartindu - se
prin o linie ce porneste de la
Cheile-NegreT-Brostenilor, trece
pe la Piatra-luT-Ciubuc, Piatra-
Alba, scoboara in piriul Scorusul,
apoT apuca pe Negrisoara
in sus pana la Gura-ToplicioareT,
urca pe acest pida pana in Opcina-
Rate1, °peina- MihäiletuluT,
Bitca-OpcioareT, °peina-
BadeT, pe la Prislop, Bogolin
si pana ce scoboara. in Bistrita
dupa gitul de la Coltul-AcreT ;
la S. cu Madeiul, Borca i Transilvania,
limitindu-se prin Bistrita
i Neagra-Brostenilor ; la
N. cu Bucovina, hotarnicita prin
Bistrita pana la gura PiriuluT-
ArameT, urcind pana sub virful
655 BR0T1ENI
RarauluT, se intoarce pe dup6.
Todicescu pe la muntiT : Capatina,
Scorusul, Tarnitele, Clifele,
Alunisul, Grebenele si pana in
Opcina-Rea. Lungimea hotaruluT
e de 138 kil. Are forma unur
poligon destul de neregulat,
inclinat de ambele partl N.-E. si
S.-V. spre albia BistriteT. E compusa
din satele : Cotirgasul cu
Poiana-CotirgasuluT, Lungeni cu
Cotul-HaleaseT, Brosteni cu 1-15.rdoaia,
Neagra cu Poiana-VinuluT,
Holdita, Holda-cu-Barnar,
Caboala, Crucea, Lunga, Cojoci
Chiril, cu resedinta în Brosteni;
care e si resedinta subprefectureT
plaiuluT.
E populata cu 68o capT de fam.,
cu 2872 sufl. (1432 barbat.1
1440 femeT), din carr 145 IzraelitI.
ContribuabilT sunt 677. Are
un schit, Raraul, si 5 bisericT
deservite de 3 preotT si 12 cintaretT
; i coa1ä rurala de bIetT,
de fete si :1 mixta, frecuentate
de 140 elevl si eleve. Numärul
copiilor in virsta de scoall
este de 159 baefi i i 51 fete,
insa e peste putinta sa frecuente
top' scoalele din cauza prea mareT
deparad dintre sate, si a
drumurilor cm totul rele i accidentate.
Scoala are 3 invatatorl
platitl de stat i subventionatT
din casa particulara a M.
S. RegeluT.
Budgetul comuna pe anul
1892-93 are la veniturT 14730
ler si la cheltuelT 14689; iar al
drumurilor 3092 leT, 30 banT la
veniturT i 2900 leT la cheltuelr.
In toata comuna sunt 648 cal,
744 boT, 1242 vacT, 10927 oT,
2 capre i 602 porcr. Caprele
s'ati nimicit pentru ca stricati padurea.
Altitudinea comuneT la
nivelul mariT ajunge in vtrful
PietrosuluT-Bogolin 1749 m. Virful-RarauluT,
ce cade in Bucovina,
ceva mal sus de hotarul
comuneT, are 2008 in. E udata
de riul Bistrita cu afluentiT el.
CeT mal insemnatT munli al comuneT
sunt : Pietrosul-Bogolin
(1749.4m.), G_rintjesul (i739.5m.),
Sal-idea (1716.5 m.), Barnarul
(1704.3 m.), Pietrosul (1704 m.),
Caboaia (1638.8 m.), Tunzaria
(1630.3m.), Ialovjita (1616.3 m.),
Tomnaticul (1604 m.), Gruiul
(1563.5 m.), Bitca-RateT(z 531m.),
Muntele-Verde (1530 m.), Pietrele-Albe
(1488.9 m.), Tarnitele
(1479.5 m.), Virful-BuzeT
(1411.3 m.), Scorusi (J396.1 m.),
Capatina (1383.4 m.), Grebenele
(1370.5 m.), Clifele (1367.1 m.),
S corusi-Frontierer (1352.2 m.),
Alunisul (1347.3 m.), Mazanariul
(1339.9 m.), Virful-Goei (1298.4
m.), Opcina-Rea (1295.7 m.),
Bitca-luT-Tirsina. (1263 m.), Plesul-Brosteni
(1205.1 m.) i Bitca-PopiT
(608.2 m). Numa.T culmea
muntilor e stincoasa san
acoperita de pg§anT; in colo sunt
padurT i codd nestrabatutr, de
brad si molift.
De la 1877 mosia a devenit
proprietatea M. S. RegeluT, cumparata
de la familia A. Bals, pe
pretul de 2500000 lef. Suprafata
mosieT e de 44000 hectare,
din care : 34000 hect. padure,
1500 hect. finat, 3000 hect. pasunT
si 5500 hect. sterpe. Venitul
anual al mosieT e de 400000
bel, iar cheltuelele de 225000.
Cu diversele instalatiunT forestiere
s'ati cheltuit, de la 1877
incoace, 300000 leT. Cu scoalele
i bisericele a cheltuit M.
S. Regele 400000 leT. Mosia avea
7 fiergstrae cu 17 jugurr,
cad acum s'a(' desfiintat, vinzindu-se
toata productiunea. Din
200 hect. padure ce se tae anual
ese: 1745 plute butucT
450 ghile mar' sati 45000 metri
cubicT, la carT se mal adaoga.
00 plute de cioplitura.
In comuna sunt treT schele :
Harloaia, Lungeni i Cotirgasi,