Untitled - upload.wikimedia....

BROSCOMT1 653 BROTENI
de atuncT, Adam Haretu. In putea
sudica a bisericeT este monumentul
de marmord, prea frumos
lucrat, pus pe mormintul
rapohatuluT Vornic C. Plagino.
In sat se afla o scoala frecuentan
de 8o scolarl, avind un
local bun, facut in 1867.
Calitatea pamtntuluT este burla
fertila. SateniT improprietaritT
el 1234 hectare 96 ariT ; proprietarul
2844 hectare 15 ariT
cimp. Iazurl sunt 5, din carr
mal mare este acel numit Moscalul,
in suprafata de 15 hect.
7 ara'; toate ají pestr frumo0.
Plraiele principale, ce trec pe
mosie, sunt: Zahorna, Ghilauca,
hola ce trece prin sat, si de la
Moara - PietreT se desparte in
doua: unul apuca spre N. catre
Cordareni, Vorniceni i Saveni,
unul apuca spre E. catre
Carasa, Corlateni, Vladeni i Jijia
in jos ; acel de la Dorohoiti
ce duce la Dimacheni i Podul-
Stamati ; acel ce duce la soseaua
Leorda-Dorohoiti.
Hotarele sunt cu : Vaculesti,
Carasa, Dumeni, Liveni, Trestiana,
Doroholii, Horlaceni, Cobila,
Saucenita si Prelipca.
Brosco§e§ti, sat, in jud.
partea de S.-E. a. com. StAnilesti,
pl. Prutul, la distann cam
de 8 kit, de satul de resedinn,
situat pe ves, intre Prutetul
Prutul, pe o suprafata. de 450
hect. Are o populatie de 36
familiT, 146 suflete i 30 contribuabilT,
carr se ocupa i cu
pescarla. Proprietatea e razasie
vechie a locuitorilor.
Bro§teanca, cdtun, in pl. TirguluT,
jud. Teleorman ; tine de comuna
Bogdana. Are o populatiune
de 632 sufl., din carT 122
contribuabill. Acest catun forma
comuna osebita, pana in anul
1885, cind a fost alipit la comuna
Bogdana, prin legea din
7 Februarie 1885.
Bro§teni sati Bro§teni-Rosanl,
com. rur., in apropiere de riul
Teleorman, jud. Arges, pl. Cotmeana,
la 22 kil, de com. rur.
Costesti, re§edinta sub-prefectureT
si la 28 kil. de Pitesti.
E forman din satele: Brosteni
(13o fam.), Laceni (40 fam.)
Pirvul-Rosu (I ro fam.). In toata
com. sunt 28o fam., cu goo suflete.
Com. are 3 bisericT, cite
una in fie-care sat, deservite de
Carasul. Pe &lisa trece si riul 4 preotT, 3 cintaretT §i 3 para-
Jijia. cliserT ; 2 coIi primare rurale ;
Drumurl : acel de la Doro. 2 circiume. Budgetul com. pe
anul financiar 1882-83 a fost
de 2658 leT, 3 banT la veniturl
si de 2607 leí la cheltuelT.
Dupa o publicatie oficiala
(1887), aceasta com. numara. 293
contrib. si are un budget de
3046 leí la venit si de 2603 leT
la cheltuell.
Numarul vitelor era in 1887
de 776 capete vite marT (400
boT, 320 yací, 30 caT, 6 bivoll)
si de 970 vite marunte (750 oT,
20 capre i 200 rimatorT).
In cat. Pirvul-Rosu se afla o
insemnata bala, numita Negoveneasa,
care contine mu/t peste.
Bro§teni, com. rur., pl. Cobia,
jud. Dimbovita. Aceasta com.
este situata spre S.-S.-V. de T'irgoviste,
aproape de soseaua judeteanaTirgoviste-Gaesti-Vlasca,
pe ambele malurT ale riuluT
Neajlovul i tocmar la marginea
de S. a judetuluT. Comuna Brosteni
se comp une din doul
tune: Brosteni-d.-s. i Brostenid.-j.
Are o populatie de 586
locuitorl RominT. Este asezata
pe clinpie. Produce cereale
multe si putine vite. Are o moa-
ra de aburT, o biserica intretinuta
de enoriasT si o scoala intretinuta
de stat. coala are 3 pog.
pamint. In com. sunt vr'o 57
copil in virsta de scoala. Comuna
are 1545 leT venit i vr'o
120 contribuabilT.
Brosteni se tnvecineste spre
V. cu cat. Ragul, com. Pietresti,
de care se desparte prin Neajlovul
; spre S. Cu cat. Vultureanca,
com. Morteni, de care
se desparte prin padure ; spre
N. cu cat. Pietresti, com. Greci,
de care se .desparte iarasT prin
1-1111 Neajlovul ; lar spre E. Cu
com. Visina din jud. Vlasca, de
care se desparte prin din*.
Se leaga cu comunele vecine
prin sosele vecino-comunale.
Bro§teni, com. rur., din pl. JiuluT,
jud. Gorj, in partea de N. a
comuneT Branesti, in directiune
S. si la 50 kii, departe de orasul
T.-Jiul. Se compune din catunele
Brosteni i Ceplea. Este
situata pe loe ses i Ruga lantul
de inaltind din sano riuluT
Are o supraf. de 1400 hect.,
din carT 410 hect. padure
740 hect. locuri de cultura., finete
i pasune, ale proprietarllor,
lar 217 hect. ale locuitorilor,
Cu 9 hect. viT si 24 hect.
prunT.
Are o populatie de 194 fadintre
carT 5 fam. de TiganT
; 899 suflete,' din carT 178
contribuabilT.
LocuitoriT posea 36 plugurT,
86 care cu boT, 6 carute cu
caí, 360 vite marT corntite, 39
caT, 749 or, 122 capre, 179 rimAtorT
si 18 stupT.
Venitul comuneT este de leí
1416, banT 15, lar cheltuelile de
leT 1166, banT 68.
Prin aceasta comuna trece soseaua
Filia§i-T.-Jiul, ce o pune in
legatun la N. cu con', Izvoa-