Untitled - upload.wikimedia....

BRIGLEVTI 648 BRINCO VEN!
ra-Cimpul-Crucet prin valea Brtglesti.
BrIgle§ti, vale, pl. Jiul-d.-s., com.
Argetoaia, satul Moara-Cimpul-
Crucer, prin care curge piriul
Briglesti.
Brinceni, com. rur., in pl. Marginea,
jud. Teleorman, pe lunca
Vede!. E situatä la distanta de
ii kil. de orasul Alexandria, la
26 kil. de Zimnicea si la 46 161.
in linie dreapta de T.-Magurele,
orasul de resedinta al judetuluI.
Suprafata comuneT, cu a mosinor
aflate pe dinsa, este de
7000 hect., din carl 150 hect.
pgdure si 130 hect. vil.
Limitele acesteT comune sunt:
La N.-E. Valea-cu-Socul si MI
gura-Ciumata, spre drumul ZimniceI;
spre S.-E. Magura-luI-Burcea-Clobanul
si Piscul-de-la-Gura-ScroafeT.
Din spre mosia Cervenia
este Magura- CotorgiT si
Valea-luT-Mos-Toader-Cretu. La
N.-V. este Valea-GauriciuluT, apoI
Valea-DoamneI si mai multe v5.1cele,
carT servesc ca hotare naturale
intre comunele Beiul, Storobaneasa
si Zmirdioasa.
In partea de S. a comuna
se allá un lac, care se numeste
Lacul-Rece.
Populatiunea comuneI este de
1338 suflete, din cari 222 contribuabill
si 215 capT de familie.
SupusT strainT sunt : 3 UngurT
si 5 EvreT.
Locuitorif se indeletnicesc numaT
cu agricultura.
Numarul vitelor este de 2461
capete, din carI 276 caT, 691 vite
marl cornute, 1446 vite miel'
cornute si 75 pord.
Osebit de cereales viile din aceasta
comuna produc vinuri de
huna calitate, ce se desfac in orasele
Alexandria, Zimnicea si
In Maf multe comune din. jud.
Vla.ca, Jumatate din viile co-
muneT sunt cultivate cu drept
de otasnita.
Calle de comunicatiune ale acestei
comune sunt : calea judetean5.
Alexandria - Zimnicea,
care o strabate prin mijlocul er si
catea vecinala la com. Gduriciul.
Catea judeteana o pune in legatuna
cu com. Tiglne4i la N.,
la o depártare de 2 1/2 kil. si
cu comuna Zmirdioasa la S., la
o depártare de 3 1/2 kil.
Veniturile comuneT sunt de
5315 leI si 85 banT, lar cheltuelile
de 5043 leI si 54 banT.
In com, e o scoala mixta cu
32 elevI si 14 eleve ; de asemenea
si o biserica, care e deservit5.
de doI preoti si dor entäretl.
Mosia Brinceni este proprietatea
d-lui George Vernescu. Ea
se intinde mal departe, in comunele
Gauriciul si Zmirdioasa.
MaT inainte a fost a raposatuluT
maior A. Misa AnastasievicT.
Com. Brinceni este vechie. Ea
figureaza in nomenclatura satelor
a luT Dionisie Fotino si se
vede trecuta in pl. Margine!.
Imprejurul acesteT comune maT
eran alta data doua sate: Fundateni
si Bujoreni, pe carT le
gäsim mention ate de acelasT scriitor.
Ele ají dispärut, sati, ceca
ce e mal probabil, locuitorir lor
s'ají stramutat parte in comuna
Brinceni, parte in satele Gauriciul
si Zmirdioasa.
Brincoveanca, mo,sie, pe care
la 1864, s'ati improprietdrit parte
din locuitoril comuneT Vadul-
Sapat, pl. Cricovul, judetul Prahoya.
Bencoveanca, numire, ce purta
mal inainte mosia Elisabeta, din
pl. CalmatuiuluT, jud. Teleorman.
BrIncoveanca, pildure, de 70
pogoane, impreunata cu acelea
de pe mosia Caluiul, linga satul
Caluiul, pl. Oltetul-Oltul-d.-j., judetul
Romanati.
BrIncoveanul, deal, numit actualmente
si Dosul-Gropilor, in
com. rur. Almajelul, pl. ampul,
jud. Mehedinti.
Brincoveni, com. rur., pl. 01tetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati,
situata sub coasta dealulul eare
margi n este Valea-OltuluI, Ruga apa
Cernelele, aptoape de soseaua
si calea fierata Corabia-R.-Vilcea,
21 kil, departe de Caracal
si 17 kil, departe de Bals. Se
compune din Brincoveni (1250
loc.), Márgeni (280 loc.), Ociogi
(6o loc.) si Valeni (280 loc.).
La cat. Margeni, altitudinea terenului
d'asupra niveluld marn
este de 114 m., linga albia 01tuluT.
Are 340 de contrib., 458
capT de familie si o populatie
de 1870 de loc., din car!: 950
barbatT, 920 femeT ; 781 casatoriti
si 1087 necasatoritT ; 21 §tiri
carte si 1849 nu stitl,
Budgetul comuna pe 1886187
a fost de 4852 leT la veniturI
si 4693 la cheltuelT.
Ocupatia Ipcuitorilor este agricultura
si cresterea vitelor.
Vite marT sunt 1121, vite
miel' cornute 273 si porcf 363.
Are 1 1 circiumT. In comuna
se afla un ospicin de infirm! instalat
la mandstire, pus sub ingrijirea
unuT medic secundar si
care poseda o mica farmacie.
Este o cazarma. A fost resedinta
de sub-prefectura mal inainte de
a se uni plasile din Nord. Ad
se fac 2 bilciurT: la 9 Martie
si la 29 Iunie; bilciurile %in Cite
treT zile, functioneaza de mu/t
si sunt proprietate particular5.;
se face comert cu vite si articole
ale industrie! domestice.
Are o scoala primará de gra-