Untitled - upload.wikimedia....

ALBOTA 44 ALBU
vechT fácute de loc., o scoall
ruralA si 4 circiumT. Budgetul
com. Albota pe anul 1882-83
a fost la veniturT de 1078 1.
29 b. si la cheltuelT de 1069 1.,
lar pe anul 1887-88 de 1973
1. la veniturT si de 1511 1. la
cheltuelr. Numárul vitelor in c.
era in 1887 de 1499 capete, din
care 422 bol si vacT, 26 caT,
947 oT, 23 capre i 107 rimAtorT.
Albota, ved Valea-Orbulur, jud.
Vilcea.
Albota, sdtifor, in partea despre
N., a com. Roscani, pl. Turia,
jud. Iasi, cu o suprafatd de 259
hect. si o populatie de 3 fam.
cu 9 locuitorl.
Numaul vitelor e de 57 capete,
din carT : 46 vite marT cornute,
4 cal i 7 rimAtorl.
Albota, deal, situat la S.-V. de
com. Florul, pl. Mijlocul, jud.
Olt. Are directiunea N.-V. care
S.-E. si merge paralel cu dealul
Stircul. Printre ele curge piriul
Florisorul. La S., in marginea
Vede!, se aflA palurea Albota
(v. a. n.)
Albota, lac, pe malul drept al
CAlmaululuT, din com. Lacurezi,
jud. BrAila, la 3 kil. spre N.-
V. de satul Lacurezi. Ad a
fost t'ida Albota de la loc. cAreT
tire si-a luat numele satul Slujitori-Albotesti.
Locuitorir erail
slujitorT sati cAlaasT la isprAvnicia
din Focsanr.
Albota, pddure, cu intindere de
400 450 hect. Se afld la N.-
E. teritoriuluT com. erlaInestid.-j.,
plasa erbAnesti, jud. Olt.
In marginea de E. a palureT,
pe matca Vede!, mincindu-se
malul, s'a vAzut urme de zidAriT
foarte vechl.
La N.-V. de Albota, pe dealul
StirculuT, intre erbAnesti si
Jarcaleti, se vld incl ruinele
case! proprietaruluT Caracostea,
prAdatä i distrusä de
TurcT, la 1821, in timpul zavereT.
Mal multT locuitorT din com.
erIpAnesti, afirmA cl ati vázut,
la multi consAtenT, diferite
monede romane de argint, de
maimea uneT piese de 2 leT,
cu efigia luT Traian sati vreunuT
general roman, precum
monede de aram1 din secolul
al 17-lea.
Albota-de-Jos, mofie, in intindere
de 600 pogoane, din care
200 pogoane 1:sature, jud. Arges,
pl. Pitesti, proprietatea statuluT,
fost.1 pendinte de schitul
Tutana; este arendatA impreung
cu vatra schitulul Tutana i cu
trupul AlimInesti, pe periodul
1883 93, cu 24308 1. 70 b.
anual.
Albota-de-Sus, sat, pe apa Teleormanulur,
jud. Arges, plasa
Pitesti, pendinte de com. rur.
Albota, (v. a. n.); are 38 fam.
cu 150 loc., si o bisericA. In
acest sat este reved. PrimárieT.
Albota-de-Sus, mofie, in intindere
de 920 pogoane, din care
500 pogoane pAdure, jud. Arges,
pl. Pitesti, proprietatea statuluT,
fosa pendinte de schitul
Tutana.
Albote§ti, mofie, pl. MunteluT,
jud. Badil, din com. Podurile,
cu o intindere aproximativ de
300 hect., impArtitA intre sAtenT
si proprietarT. Acestia stApinesc
partea cea mar mare.
Albote§ti, fes, pl. MunteluT, jud.
BacAti, pe care se aflA satul
RusAlesti, din com. Podurile.
Albote§ti, silif te, pl. Muntelur,
jud. Baclii, in partea de N.-E. a
tirguluT Moinesti. Se vAd i urmele
une! bisericT.
Albote§ti-Peletiuci, mo,s-ie, pl.
Bistrita-d.-s., judetul BacIA, pe
com. Spineni, care avea patT
rAzAsestl: «in care mosie aveau
parte si Paharnicul Ionitl. Iura5cu
, zestre de pe cocoana
d-sale linea i Gh. TAtarul avea
271 stinjenT, i nepoatele sale Catinca
si Marghioala BAncilescu ;
dumnealuT Stolnicul Alecu Dumitriu
avea 130 stinjenT; erati
altT maT multI rAzesT in ea,
pe lingl mosiile Sttncesti, Sprinceni,
Calinesti i altele ; fArA
sat». (Buciumul Romtn, Th. Codrescu.
Anul I, 1875, p. 36).
Albu, deal, in c. r. Incoasa, pl.
Motru-d.-s., jud. Mehedinti, pe
care se aflA poiana SolzeT.
Albu, local/tate, in pl. Ocolul-d.-j.,
jud. Mehedinti, cunoscutA sub
numele de Hanul-AlbuluT, pendinte
de c. r. Pavaul.
Albu, piria, pl. Tazaul-d.-j., jud.
BacIii, care curge pe teritoriul
c. Tirgul-Valea-Rea si se vara
in riul Tazaul, pe sano.
Albu, pida, izvoreste din c. Cocoti,
pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti,
udA teritoriul comun6T Cocoti,
Izvorelul, Plopi, Podul-Gro.
suluT, unde la numirea de Va.
lea-VirtopuluT, apoT, maT jos de
Drfn cea.
Albu sati Pirlul-Alb, phig, ce
curge pe teritoriul comuneT
zantia, jud. Putna, pl. ZAbrAuti;
se vars1 in Vizantia-Mare. Are
izvoare de pAcurA si de apl
sulfuroasA.
Albu, vale, numitA i valea Al-