Untitled - upload.wikimedia....

BREAZA-DE-SUS 639 BREAZA-DE-SUS
In acer timpr, in aceasta com.
se afla sub-prefectura plaiulur.
Este situata pe albia riulur
Prahova si pe coastele muntilor
Nistoresti, Surdesti, Vrabiesti
si la poalele dealuluT Tali,
la 42 kil. departe de capitala
judetulur si la 8 kil. de resedinta
plaiuluT.
Se compune din 4 catune
Breaza de-sus, Gura-Belier, Nistoresti
i Surdesti, cu o pop.
de 2814 locuitorT (1410 barbatT,
1404 femel), M'ara de 50 familir
de TiganT, fierarr i vioristI.
CapT de fam. sunt 676; contribuabili
526; case de locuit 620.
In comuna sunt doua bis. :
una in cat. Breaza-d.-s., cu urmatoarea
inscriptie cAceasta
sfinta i Dumnezeiasca biserica
ce se cinsteste hramul sf. Nicolae
si zidit din temelie
s'ail infrumusetat cu zugraveala
dupa cura se vede, in zilele
prea inaltatulur Doma Ion
Alexandru Ipsilant Voevod de
robir lui Dumnezetl : Popa Ivan
Duhomnicu ot Breaza, presbito
Stanca isin fila Popa Mihaiti,
Nicolae Frincu, Istrate Rada,
Radu Moldoveanu, Simioana,
Radu, Anghela, Noembrie 15,
1777.
Alta biserica e in limita de
N. a cat. Breaza-d.-s., cu hramul
Sf. Imparatr, fondata in anul
1884 de enoriasT. Aceasta
bis, s'a zidit in locul alter bisericr
mar vechr.
Ambelebisericr sunt deservite
de 3 preotT.
Cultura cerealelor fiind cu
totul restrinsa, locuitoriT se ocupa
mar mult cu
dogaria, dulgheria i rotaria.
MestesugarT sunt 350. ET desfac
produsul muncer lor la
Despre Pastr, la MosT, er
merg cu carele cu donitr si le
desfac in marele bîlciü al Mo-
Olor din Bucuresti.
Locuitorir, in numar de 403,
s'ati improprietarit la 1864, ciad
li s'ai1 dat 1405 hect., pe mosia
Brincoveneasca. Er ati 147
car, 75 epe, 417 vacT, 85 capre,
1120 a i 564 pord.
In raionul comuner, pe riul
Prahova, sunt 2 morT.
Carte a inceput sa se invete
ad, dela 1850. (Dascalul se platea
pe acel timp de locuitorl
prin contributiunT). coalA in regula
s'a infiintat la 1864. Localul
e proprietatea comuna
§coala e deservita de 3 invatatorr,
Cu intretinerea careia statul
cheltueste anual 3888 ler. Se
frecuenta de 110 copir (94 135.etT,
16 fete), din numarul de
50¢ copir (262 bletr, 242 fete),
cu virsta legiuita. §titi carte 400
barbatI si 8o femeT.
Comuna se intinde pe o suprafata
de 2288 hect.
Tuica 'se fabrica in termen
mediu ca la 5150 decalitri.
La Gura-Belir este o cariera
de unde se extrage huma, care
se amestecl cu piatrd de prund
si se fabrica var hidraulic foarte
bun. Fabrica, fosta proprietate a
fratilor Davidescu, e construita
azr pe actiunr. Acest var, constatat
prin analiza si incercarile facute
la laboratorul de chimie al
scoaler de podurr i osele din
Bucuresti, se poate intrebuinta,
In foarte multe cazurr, in locul
cimentular.
StupT cu albine sunt 20. Dintre
pomr roditorl sunt prea putinr.
Livezile dati 2278 care fin.
Comerciul se exercita de 18
circiumarr.
Veniturile comuner se urca la
12.000 leT. Cheltuelile reprezinta
aceeasT suma.
§osele prin comuna sunt ; soseaua
nationala Ploesti-Predeal
soselele Breaza-Ocina, Breaza-
Talea, i alte sosele comunale.
Ele inlesnesc comunicatia in-
tre comunele: Breaza, Comarnicul,
Ocina, etc.
E brazdata de dealurile:
ful-Cetater, Muchia-Inalta, Virful-
StinceT, Virful-Stiner, Virful-Pietrisulur,
Simoiul, Badia, Dealul-
BisroculuT, Slatina, Vacare*,
Dealul-Surdestilor, Coada-Feter,
Muchia-Poper, Muri, Dealul-Oprestilor,
al-Zapozier, anoaga,
etc.
Mara de riul Prahova, com.
mar este strabatuta de valle:
Temniculur, Vacare*, Bradu-
Smeuratul, Plopisul, Motrosoaia,
Valea-CimpuluI, care formeaza
cascada Vijiitoarea, Provita,
Valea-TIrser, a-Lazulur, Carunter,
Racherita, etc.
Se margineste la N. si Ni-E.
cu com. Comarnicul ; la S. si
S.-V. Cu Breaza-d.-j. ; la E. cu
com. Cornul ; la V. si N.-V. Cu
comunele Ocina si Talea.
La 1821, Boerir din Bucuresti
aflind despre venirea lur Ipsilante,
care plecase din Iasi, fugira
spre Brasov, impreuna cu
consulir din Bucuresti.
Ipsilante, aflind la Mizil despre
aceasta, dete o proclamatie
catre boerl prin care le arata
ca. nu tocmaT ei trebue sA dea
poporulur asemenea triste exemple.
O data Cu aceasta proclamatie,
Ipsilante trimise citr-va
eteristr, sub comanda unur credincios
al sati, a intoarce pe
boerir fugar!, pe care tr ajunse
la Breaza; tusa pentru respectul
catre consulT, trimisir nu cutezara
a-T sili sa se intoarca.
In aceasta comuna, proprietate
a Printulur Bibescu, se afla
palatul sati, cu o frumoasa
dina si un elestea.
Ad i petrecea verile Printul
George Bibescu, cit timp a tost
pe tron. Se stie ca locuitorir de
aicr joacd o hora care se chiama
oca la Breasa» pe care strainir,
care vizitail pe Printul Bi-