Untitled - upload.wikimedia....

BREAZA 637 BREAZA SAtT BOBINA
coasteT Luminile $1 de aci, pe
izvor in jos, merge in riul Niscovul,
in dreptul cdtunuluT Pisculeni.
Suprafata sa e de 6075 hect.,
din care 1852 arabile, 1987 pd.dure,
238 fineatl, 532 izlaz, 2
livezT, 782 vir $i 682 sterp. Propriet5.0
mal insemnate sunt Istrita-d.-j.
si Sf. Gheorghe, ale statuluT
$i Bddeni, Lupeneasca,
Pitigoiasca si Pruneasca ale cetelor
de mopenT : Popesti, Lupene$ti,
Pitigoe$ti si. Prune$ti.
Terenul e accidentat de multe
coline si dealurT, cad iT dail un
aspect pldcut. Cultura cerealelor
se face pe o suprafat5. intinsd $i
sistematicl, dar produsul principal
e vinul. Pdmintul e bogat
in substage minerale $i maT cu
seamg in piatrá de constructiunT,
care se scoate din coastele
IstriteT. Industrie n'are afarl
de o moarl mecanick pe
mosia statuluT Istrita-d.-j., o c5.-
$5.rie $i 2 stinT. Comertul const..1
in desfacerea cerealelor $i
maT cu seaml a vinulur. Are un
tirg anual la Ispas.
Cal de comunicatie sunt : soseaua
com. Tohani-Gura-NiscovuluT
(Drumul-DealuluT) $i Breaza,
osea nationala, precum $i
un drum natural peste plaiurile
Istritel, pe albia riului Niscovul.
Comuna e formatI din OWnele
: Breaza, Badeni, DrAg51ce$ti,
Dorobanti si Greceanca,
Cu o populatie de 2610 locuitorI,
din carT : bArbatI insuratI
561, neinsurgl 27, vAduvl 73,
bAetT 647; iar femeT mAritate
561, vAduve 64, fete 677. El
trAesc in 6o6 case. StrlinT sunt
4 Austro - UngarT. MestesugarT
sunt : 5 fierarl, 28 lemnarT, 2
rotar, 8 croitorl, 4 cizmarT, I
masinist, 3 cojocarT, 40 butnarr
si. 35 pietrarT.
Comuna are ; 486 contribuabill,
din carT 43 comerciantT
Rominr. Stabilimente sunt 15
Budgetul comuneT e de 5412
leT, banT 40.
Comuna are o scoall, in c5.tunul
Breaza, cu o populgie regulatä
de 65 elevI $i 3 eleve.
Carte still 156 locuitorT. Are 3
bisericI, deservite de 2 preotT,
3 cintlretT $i. 2 paracliserl. Catedrala
e cea cu hramul AdormireT.
CirciumT are 9.
In vechime Breaza forma un
singur sat cu Vispe$ti ; la 1862
a devenit sat independent qi in
1864, comunl. CAtunele DrAglicesti,
$i apoI Dorobanti, sunt formate
in mare parte din insurgeT.
Breaza, sat, asezat pe valea ce
se afid la E. dealurilor GiatguluT
si. Uscati, in spre hotarul
jud. Roman, in capAtul despre
N. al com. BArgAoani si despre
E. al pl5seT de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu.
Se mArginesste la E. cu satul
Homiceni ; la V. cu satele
Bornisul $i Crlesti ; la N. cu satul
Talpa ; iar la S. cu satul
BlrgIoani.
Suprafata terenurilor sale e
de vre-o 320 hect. Are o populatiune
de 12 familif, cu 76 suflete,
din carT 19 UngurT, carT
se ocupá cu agricultura. Num5.rul
contribuabililor este de 15.
Numdrul vitelor se urcA la
Ioo capete, dintre earl' : 6 bol,
40 vacT, 20 porcI, 14 cal $i 20
vite micT cornute.
Breaza, certun de resedintd, al
com. Breaza, judetul Buz5.11, cu
1200 locuitorl $i. 284 case. Are
aspectul unuT tirgusor.
Breaza, frumos si pietros a'eal,
com. Breaza, jud. Buzn, acopen
it de viT.
Breaza, deal, jud. Neamtu, cu
terenurl cultivabile, lingl satul
Bode$ti-PrecisteT, com. Bodesti-
PrecisteT, plasa Piatra- Muntele.
Breaza, deal, jud. Neamtu, cu
terenurT arabile, ling5. satul Negresti,
com. Dobreni, plasa de-
Sus-Mijlocul.
Breaza, las, judetul Neamtu, in
marginea despre N.-V. a satuluT
cu a sa numire. Se intinde
cu capatul despre E. Ora in
soseaua comunalA Bargloani-
Talpa. Este format din cursurile
apelor unite Bahnita $i Certieni,
ce vin de pe ambele laturT
ale satului Bärgloani.
Breaza, tnofie, in com. $i cAtunul
Breaza, judetul Buzda. Are
1630 hect., din care 30 arabile,
640 'Ai:lure, 62 livezT, 610 viT,
restul izlaz si sterp. Proprietatea
e a mopenilor Pitigoesti, Lubene$ti
$i Prune$ti.
Brea2a, ptria, judetul Neamtu.
(VezT Bernevica, iaz, comuna
Talpa, pl. de Sus-Mijlocul).
Breaza, firliaf, jud. Neamtu, la
hotarul satuluT Bodesti-Precister
despre satul 0$1obeni. $i cdtunul
DumbrAvile. Se numeste astfel
dupg numirea dealuluT din
care ia nastere. Se varsä in
pirtul Craclul, dupa un curs neinsemnat.
Breaza, mic 'frig, afiuent al piriuluT
Sabasa, jud. Suceava.
Breaza, jud. Prahova, fostei vantei
a tlreT incI din timpul domnieT
luI Alexandru -Voda- Ghica. Acest
Domn a mutat vama de la
ampina la Breaza si de aci la
Predeal, in anul 1834.
Breaza sail Bobina, viroaget,
In judetul Vlasca. (VezT Brebina).