Untitled - upload.wikimedia....

BRXTIENI 632 BRATILA
Brätieni, deal, Cu lived de fin,
comuna Corbi, plaiul Nucsoara,
jud. Muscel.
Britieni-Galesul, com. rur., pe
riul Valsanul, jud. Arges, plasa
Arges, la 18 kil, de com. urb.
Curtea-de-Arges, resedinta subprefecturel,
si la 42 kil. de Pitesti.
Se compune din satele:
Bratieni, 172 familiI, cu 6o6 suflete,
si Galesul, 170 familii cu
602 suflete, peste tot 342 familir
cu 1208 locuitori, din cari
ir familii, cu 48 locuitori, TiganI.
In comuna sunt 2 biserid, cite
una in fie-care sat; 2 scoll primare
rurale, cite una in fie-care
sat ; 9 circiumi. Budgetul com.
pe anul financiar 1882-83 a
fost de 2650 leí 95 bata' la venituff,
si de 2550 leí la cheltueli.
Dupd o publicatie oficiala
(1887) aceasta comuna numara
248 contribuabili, si are un budget
de 3937 leí la venituri
de 3389 leí la cheltueli. Numarul
vitelor era in 1887 de 1242
capete vite marl : 1132 bol si
yac!, 93 cal, 12 magari si 5 bivoli,
si 4080 capete vite mdrunte:
358o o!, 58 capre si 442
rimatorl.
Bratila, com. rur., jud. Bacati,
pl. Tazaul-d.-j., situatä pe valea
riului Tazlaul-Mare i inconjurata
de dealuri. Este alcatuita
din 5 catune
BrAtila-d.-mj., resedinta, BrAtilad.-j.,
pe stinga riului ; lar Gura-
Vaei l Ciorta pe dreapta riuluT.
In Condica Liuzilor gasim Brátila-d.-s.
razaseascä i cea de
jos apartinind Sardarului Const.
Botezatu, lar în Statistica din
an. 1874 mal era Druta si Subciorta.
Se zice ca primir locuitorI al
comunei ar fi fost niste munten!
veniti din Rucár, dovada
mahalaua Muntenilor din satul
Brdtila, si ca acestia si-ali ales
un loc retras intre dealuri,
cu o pozitie strategica foarte
bund, spre a se putea mal lesne
apara in contra navalirilor inimice
de prin acele timpuri.
Teritoriul comunal se margineste
: la N. cu al com. Dragugesti,
la V. cu al com. Misa:
nesti, la S. si E. cu al com.
Ripile.
Pamintul san este udat de
Tazlaul - Mare, care II strabate
prin mijloc, de la N. spre S.,
si de pirliasele Bratila, Barsä.nesti
si Prisaul. Inaltimile sunt
dealurile: Ciresul, Plaiul, Belcul,
Benea i Ousorul.
Are o scoala mixta., care functioneaza
din 1865, in satul Bratila-d.-mj.,
intretinuta de comuna,
inteun local in care se afla
instalaa i primaria, posedind
6 fb.lci si 40 prajini pamint In
%afina.. In anul 1891 scoala a
fost frecuentata de 16 copii,
printre care o ata.
Sunt 3 biserici ortodoxe: cite
una In fie-care din sectiile carl
compun satul Bratila, deservite
de 2 preoti si 4 cintareti. Case
de locuit sunt 326, circiumi 9.
Populatiunea numara 340 cap!
de familie, cu 1219 suflete:
bar-batir 649, femei 570. Dupa nationalitate
sunt : 1203 Romini,
2 Unguri, 2 Armeni si 12 IzraelitI,
toti de protectiune romina.
Dupa felul ocupatiund se
disting: 759 agricultor!, 5 meseriasI,
7 comercianti, 12 profesiuni
libere. Stili a citi i serie
26 (2 femeT) ; nu sal carte 1193
(568 femel). InfirmI sunt 2 blrbatí.
Contrib. 246. Dupa legea
rurala din 1864 s'ali impropriearit
178 locuitori, cu 634 fald
pamint. In 1879 s'ali improprietarit
55 insurateI, cu 133 alci
si 20 prajinI pamint In tarina.
Teritoriul comunei are o intindere
de 3400 hect. Padurile
ocupa 1650 hect., dintre care
ale statului 225 hect.
Proprietari sunt : Statul (padure),
Ovanes Agianoglu, care
sapineste 643 hect., ce-I
un venit de 15000 le!: G. Mihall,
cu o mo0e de 139 hect.,
care-T dä 2800 leI ; Ecaterina
Codreanu, care are de la mosia
sa 1300 Id; Ecaterina Manole
Iancu, care are un venit de
1200 Id.
Viile ocupa o intindere de
14.75 hect. care in 1890 ati dat
147.50 hectol. vin alb.
Stupi de albine sunt 6o.
Totalul paminturilor de cultura
este de 1009 hect.
Animale sunt : 34 cal, 732
vite cornute, 159 porci, 24 capre
(statistica 1890) si 88o oT
care apartin la 6 proprietari
care, in 1891, aü dat 1320 kilgr.
linA turemia.
Budgetul comund, pe exercitiul
1891-92, are la venituri
leT 3955 si la cheltuell leT 2240
banT 65.
Comuna este strabatuta de
calea nationala Bacati-Onesti,
de calea vecinala Ocna-Barsanesti-Gura-Vad.
Distantele : la Bacati, capitala
districtului, 42 kil. ; la Tirgui-
Ocna 18 kil. ; la com. Gropile
23 kil. ; la com. Dragugestf 3
kil. ; la comuna Ripile 15 kil. ;
iar la Tirgul-Valea-Rea, re§edinta
pase!, io kil.
Brätila, sat, jud. Bacan, plasa
Tazlaul-d.-j., compus din 3 sectii
saii alune : Bratila-d.-s., Bratilad.-mj.,
resedinta comunei, i Bratila-d.-j.
Toate sectiile sunt asezate
pe pirtul cu acelasi nume
si de-a stinga Taziaului-Mare.
Are o scoala mixa, la care, in
1891, aü urmat, din cite-si trele
sectii, 13 baeti, din 149 copii
In virsta de scoala. Sunt 3 bisericT
ortodoxe: una in sectia