Untitled - upload.wikimedia....

BRANEVI'I 626 BRXNITTARI-DE4OS
Bränelti, mofie particulad, de
1716 hect., in com. Vadesti,
plasa Prutul, judetul Covurluin.
Dupä intrebuintare, terenul acesteT
mosii se specific5. ast-fel:
513 hect. 36 ariT p5.mtnt arabil,
217 hect. 36 arif imas, 27 hect.
17 ariT viT, 85 hect. 8o arif
dure, 42 hect. 90 aril luncA, 37
hect. 18 ariT finete i 8o2 hect.
23 ariT bala.
Bra'ne§ti, mo§ie a statuluT, in jud.
Ilfov, pendinte de mAAstirea
Cernica, care s'a arendat pe.periodul
1883-93 Cu 37,927 leT
anual si din care arena s'a
scAzut la i Aprilie 1890, suma
de leT 13882 anual pentru 552
hect. carT s'au vindut in loturr
la locuitorT.
Brane§ti, pddure a statuluT, in intindere
de 150 hect., pendinte
de com. BrAnesti, pl. Dimbovita,
jud. Ilfov.
Bräne§ti, îrîia, jud. BacAti, pl.
MunteluT, care curge pe teritoriul
satuluT Bränesti, din comuna
Podurile, In directie nordicA
si se varsA in piriiasul FundAtura.
Bräne§ti, vdlcea, jud. Teleorman,
prin mijlocul cAreia curge un
Olas cu acelasT nume. Incepe
din spre cAtunul BOdesti, din pl.
TeleormanuluT i formeazA limita
cea din urmA 'filtre judetele
Olt si Teleorman, trecind
pe lingO comunele Stoboresti,
Merisani i Ghimpeteni.
Br'ane§tilor (Valea-), vale, comuna
015.nesti, plaiul Cozia, jud.
Vilcea, care se varsa In riul
.015.nesti, pe teritoriul com. 011nesti.
Beanetul, com. rur., pl. Oltetul-
Oltul - d. - s, jud. Romanati, si-
tuatá aproape de confluenta riuluT
Mirla cu Burluiul, la poalele
dealuluT Sarul (188 m. altitudine
d'asupra niveluluT mgr11).
E strabAtutá de soseaua
Pirscoveni-Ledesti si de linia fíerat5.
Slatina-Craiova. Se allá. la
26 kil, departe de Caracal si la
7 kil. de Bals. E formad numar
din satul cu acelasT nume.
Are 136 de contribuabill, 201
capT de familie ; In totul are 723
locuitorT, din casi' 8 TiganT, 4
GrecT i restul RominT, din carT
353 bArbatT, 380 femeT ; 359 cAsAtoritr,
374 necAsl.toritr ; 26
stiind carte si 707 ne stand. Budgetul
comuna pe 1886/87 a fost
de 1846 leT la venit l 1796 la
cheltuelT. Ocupatia locuitorilor
e agricultura si cresterea vitelor.
Vite marr sunt 407, vite
raid 840, rim5.torr 266. Are 4
circiume. Are o bisericA, SE Nicolae
(1875), deservitá de un
preot si 2 cintAretr. I se mal
zice i Gorganul.
Brinila, pirüt, udä partea de N.
a com. Dobroteasa, pl. Oltuld.-s.,
jud. Olt, si se varsä in
gira Cungrea-Mare, pe teritoriul
com. Simburesti, dupa ce
primeste pe dreapta valea Purclreata
si pe stinga valea Lacul.
Bräni§tari, jud. Ilfov. VezT DArAsti.
Beani§tari, com. rur., compusA
din cAtunele Br5.nistari-d.-j.,
BrAnistari - MostenT
san CAlugäreni i NAneasca, situatd
pe valea alnistea, din jos
de CAlugAreni, pl. Cilnistea, judetul
Vlasca. Distanta de la Giurgiu
e de 32 kil., lar de Ghimpati,
resedinta pase, de 22 kil.
In 1887 se aflan ad 175 contribuabill
din 865 suflete.
Venitul comuneT in 1886 era
de leT 8424, lar chelt. de leT
4451. In 1887 venitul era de
1. 2811, lar cheItuelile de 1. 2418.
In 1887, in aceastO com. s'a
semAnat o suprafatA de 900 hect.
Cu diferite cereale.
Sunt doug bisericr: una la
BrAnistari-d.-s. si alta la Bránistari-MostenT;
amb ele aü dol
preoll si 4 entáretT. In 1888 s'a
oficiat in aceastA comuna 59 botezurl,
II cAsAtoriT si 39 tumormintärf.
Bisericile depind de parohia
BrAnistari.
Este o scoalA mixtO cu 3 clase,
încareaüurmat,în 1888, 26 baet.1
i ir fete.
In 1888 se cultivan 27 hect.
de vie. Aci sunt pometurf multe
duzT cu carT se cresc multT
&dad de mAtasl.
Exista In comunA o moarä de
foc cu 2 pTetre.
Prin BrAnistari trece so -
seaua vecinall ce duce din soseaua
nationall Giurgiu-Bucuresti,
din dreptul CAlugArenilor,
pe \ralea alnister, prin satele
BrAnistari pana, la Comana. Este
departe de statia drumuld de
frer Comana si de halta GrAdktea
cu 9 kil., CAlugAreni sunt la 4
kil., Giurgiu la 39 Icil., Bucuresti
la 30 kil.
In aceastA comunA s'ají improprietArit
in toate cAtunele 159
locuitorl fostl clAcasT, pe o suprafad.
de 632 hect.
Sunt 6 circiumT.
Beani§tari-de-Jos, cdt., pendinte
de com. Branistea, pl. alnistea,
jud. Vlasca, situat pe partea
stingä a vAeT Cilnistea i proprietatea
d-luT Ilie G. Protopopescu.
Suprafata totalA a mosieT e
de 644 hect. In 1864 s'an
proprietArit 63 locuitorT pe o suprafad.
de 287 hect. si a maT
dmas proprietate particulad 357
hect.
Pe o suprafatI de 12 hect.
este vie,