Untitled - upload.wikimedia....

BRXNETI
scindurT. Tot in raionul comuneT,
peste Ialomita, in partea stingl,
se varsa riul Bezdedelul. In Eta
com. Branesti se aflá marea fabrica
de praf de pusca, Pudraria
armateI de la Laculete, care
e situatà pe malul sting al IalomiteT,
pe soseaua Tirgoviste-Pucioasa.
Pudraria nu se desparte
de Branesti, de cit prin 1:1111 Ialomita.
Branesti nu are alte eatune
alipite. Numarä 1400 locuitorr
RominT. Produce maT ales
prune, din care se face tuica.
Se fabrica aci var de o bulla
calitate. Este un izvor cu apa
sarata in apropiere de valceaua
care desparte comuna
Branesti de com. Glodeni,
anume la punctul Valea-PlopuluT.
La Branesti se face un 'Alela
anual la 20 Iulie (Sf. Ilie). Acest
bilciù este vizitat in toate
verile de cea mal mare parte
a persoanelor, case fac cura in
baile Pucioasa i Vulcana, cacT
de la Bränesti pana la Pucioasa
saü Vulcana, nu este mai mult
ca treT sferturT de ora calare
saii cu chervanul.
In Bränesti sunt dota bisericT
si o scoala. LocuitoriT sunt mosnenT
neam-de-neam. Chiar mosilie
i padurile man5stireI Buneo,
care azI sunt ale statuluT,
ali fost tot ale Branestenilor.
coala din Branesti este mixta,
cu un Invatator i frecuentata
de 29-45 copiT, elevI si eleve.
In toata coralina sunt peste 232
copiT de ambe sexe cu etatea
de scoala. coala din Branesti
n'are pamint. Localul este bun,
cada anume pentru scoala, dar
cu primaria la un loc. Scoala
s'a fundat in 1872.
Branesti are un venit de 2470
leT si peste 320 contribuabilT.
Aceasta comuna se invecineste
spre Est cu com. Podurile
i Glodeni, despartindu-se
de Glocleni prin dealur1 si val-
624 BRANE§TI
ceaua numita Apa-DealuluT, iar
de Podurl prin 611 Ialomita;
spre V. se invecineste cu cat.
Vulcana-d.-j., in care se Al
baile Vulcana, de care se desparte
prin padurT, livezI si piriul
Vulcana i cu care se leaga
prin osea comunala ; spre N.
se invecineste cu baile Pucioasa
spre S. cu Vulcana-Pandeli,
de care se desparte prin
pie si se uneste prin osea comunald.
In aceasta com. se afla
manastire. VezT Fusea.
Bräne§ti, com. rur., in pl. JiuluT,
jud. Gorj, in pasteo. de S. a
com. Brosteni, situata parte pe
loe ses si parte cam pe linga
lantul de inaltimI din sango.
Jiului numit Culmea-JiuluT. Se
compune din cdtunele Branesti
si Capta D ealuluT.
Are o suprafatà cam de 1533
hect., din carT 200 hect. padure,
350 hect, loe de cultura, finete
pI5une, e proprietate a statuluI;
iar 903 hect. sunt ale loc.
dimpreunA cu 24 hect. viT i 56
hect. livezT de prunT.
Are o populatie de 383 famili,
din carl 7 familir TiganT,
cu 1554 suflete, 372 contribuabili.
LocuitoriT posea 65 plugurf,
130 care cu bol, II cárute
cu caT, 433 vite mari cornute,
51 cal, 881 oT, 5 capre, 165
rimatorl si Ioo stupf.
Venitul com. este de 2685
leT, lar cheltuelile de 2163 ler,
banT 52.
Pe marginea despre V, a acesta
com. si paralel cu ea
trece soseaua care
pune in legatura la N. cu comuna
Brosteni, lar la S. cu comuna
urbana Tintdreni, din jud.
Dolj.
Comuna posea. i moara pe
apa JiuluT, cu 5 alergatorT, 2
circiumr, I I puturT 5i 2 izvoare.
Are un local de primarie; o
scoald, frecuentata de 47 elevi
si 3 eleve din 58 inscri51 ; 2
bisericT, deservite de I preot
si 2 cintaretT.
Brine§ti, com. rur., pl. Dimbovita,
jud. Ilfov, la E. de Bucuresti,
situata pe tarmul sting
al vdeT Pasarea, 23 la departe
de Bticuresti. Pe la Nordul comuneI
trece calea fierata Bucuresti-Calarasi
si soseaua judeteana
Bucuresti-Braila. Sta in legatura
cu satul Pasarea printr'o
sosea vecinala.
Se compune din satele
nesti i Vadul-AneT, cu o populatie
de 151i loc., carI traen
In 276 case, cea maT mare parte
BulgarT.
Suprafata totalà a comuneI
este de 3506 hect.
Statul, proprietatea e a luT,
are 2211 hect, din carT cultiva
prin arendasiT sal 1631 hect.
(35 rdmin sterpe, 120 izlaz, 425
hect. padure). LocuitoriT aii 1295
hect., din care rezerva 78 pentru
izlaz, cultivind restul.
Mosia BrAnesti, impreuna cu
padurea, s'a dat la anul 1854
de Sfinta Mitropolie in schimbul
uneI a patra parte din mosia
ampina (Prahova). Se arenda
atuncT cu 29,000 1. vechl
si valora 12,000 galbenT.
Comuna numära 260 contribuabilT
si are un budget de leT
7285 la veniturT si de 7162 la
cheltuelT. In anul 1885 eral 347
contribuabili.
Dintre locuitorT, 400 sunt
Ocupatia lor de apetenie
e agricultura 5i cre5terea vitelor.
ArAtura se face cu 161 plugurl:
85 cu bol, 76 cu cal.
cuitoriT aii 177 care 5i clrute :
92 CU bol 5i 85 CU cal.
Comerciul se face de 5 circiumari
5i 2 hangiT.
Numarul vitelor e de 901 vite
marT (395 cal i epe, 18 arma-